Highslide for Wordpress Plugin

O discuţie recentă cu părintele Macarie Simonopetritul

Vă prezint un interviu realizat cu părintele Macarie Simonopetriul în data de 10 noiembrie 2023 la Mănăstirea Simonos Petras din Athos. Întrebările şi intervențiile mele sunt scrise cu italic şi semnate cu EP (= episcopul Petru), iar răspunsurile părintelui Macarie sunt cu font regular şi semnate cu MS (= Macarie Simonopetritul).
Lectură plăcută!

Macarie Simonopetritul

Preacuvioase Părinte Macarie, Vă mulţumesc pentru interviurile pe care le-am realizat în 2016 şi 2018, şi care au fost apreciate de publicul românesc, dar şi pentru bunăvoința de a realiza acest nou interviu, care sunt sigur că va fi la fel de bine receptat. Mi-am propus o discuţie pe marginea unor subiecte actuale, dar şi a unor întrebări primite de la unii preoți, la care Vă rog să răspundeți, după care, răspunsurile înregistrate acum pe telefon vor fi transcrise în românește.

Citește mai mult

Despre aclamaţia „CELE SFINTE – [DOAR] SFINŢILOR!”

Un „teolog” român din Occident (nu-i dau numele, pentru că nu vreau să-i fac reclamă), răspândește pe internet ideea că varianta veche a aclamației care însoțește înălțarea Sfântului Agneț ar fi: „Să luăm aminte: Sfântul sfinților!”, cu răspunsul: „Unule Sfinte, Unule Doamne, Întregitorule, întru slava Tatălui; Amin”.

Cum se obișnuiește pe la noi, cel care face afirmaţia nu aduce nici un argument, nu menționează surse şi nici careva autori de referinţă. Fără să aibă nici un fel de autoritate în domeniu, dânsul ar vrea ca toată lumea să-l creadă pe cuvânt şi, din păcate, unii chiar îl cred. Eu însă nu-l cred, ba îl şi contrazic.

Îl contrazice şi Robert F. Taft, în lucrarea „The Precommunion Rites”, publicată în OCA 261 (Roma: 2000 – ISSN 1590-7449), mai concret la pp. 230-256.

Citește mai mult

Despre înmormântarea şi pomenirea celor incineraţi

Mai mulţi clerici ai Bisericii Ortodoxe Române, în special din diaspora, mă întreabă care este poziția Bisericii Ortodoxe Ruse cu privire la incinerare (cremare) şi dacă cei incineraţi sunt prohodiţi şi pomeniţi la slujbele Bisericii. Întrebarea vine în contextul în care Biserica Ortodoxă Română refuză apriori înmormântarea şi pomenirea celor incinerați, amenințând cu caterisirea pe preoţii care îndrăznesc să încalce aceste prevederi. Bineînţeles, această „rigiditate” creează destule probleme în mediul eterodox, unde ortodocșii nu au propriile cimitire sau agenții funerare, iar romano-catolicii şi protestanții au adoptat o viziune destul de liberală privind incinerarea.

Citește mai mult

RÂNDUIELILE LITURGICE PENTRU CATEHUMENI

În sec. III-V pregătirea pentru botez implica o instruire teoretică şi practică a catehumenilor, care dura doi-trei ani, devenind mai intensă în ultimele săptămâni înainte de botez. Începând cu sec. VI, inclusiv din cauza răspândirii botezului pruncilor şi al copiilor, această regulă slăbește simțitor, ajungând să dispară aproape definitiv. Un aspect puţin studiat până acum este faptul că întreg procesul de catehizare implica participarea catehumenilor la anumite slujbe, dar şi rugăciunea credincioșilor pentru ei. Biserica, prin spiritul ei conservator, a păstrat anumite ectenii şi rugăciuni pentru catehumeni, care se rostesc inclusiv (sau mai ales) în mediile monahale, unde nu există catehumeni. Există însă şi comunități în care se face catehizare prebaptismală, mai ales pentru catehumenii adulţi, şi unde rugăciunile pentru ei se rostesc atunci când aceștia sunt prezenţi la slujbă, fiind suprimate în absența lor – idee care corespunde sensului iniţial al acestor texte liturgice.

În legătură cu această vă propun să lecturaţi următorul studiu, apărut recent în revista „Altarul Reîntregirii” de la Alba Iulia, nr. 1/2023, pp. 15-45.

Mitropolitul Serafim al Germaniei – Circulară despre CATEHIZAREA ÎNAINTE DE BOTEZ ŞI CUNUNIE

Preacuvioși și Preacucernici Părinți,
La Conferința preoțească din anul acesta (28 aprilie), s-a subliniat necesitatea catehizării înainte de botez și de cununie, iar Consiliul eparhial lărgit cu participarea Părinților Protopopi din 23 mai a.c. a dezbătut pe larg această problemă și a ajuns la următoarele concluzii:
1. În nici o parohie din Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului să nu se oficieze Taina Botezului și Taina Cununiei fără să fi avut loc în prealabil cel puțin câteva ședințe de cateheză a părinților și nașilor înainte de Taina Botezului, respectiv a mirilor și nașilor înainte de Taina Cununiei, precum și spovedania lor. De aceea programările pentru Botez și Cununie se vor face după angajamentul părinților (respectiv, mirilor) și nașilor că vor participa la programul de cateheze. În cazul în care nașii sunt din altă localitate sau din altă eparhie, preotul paroh le va solicita să ia parte la cateheză și să se spovedească în parohia de care aparțin. În cazul în care nașii sau părinții iau parte pentru a doua oară în ultimii doi ani la Taina Botezului pot fi scutiți de programul de cateheză;
2. Înainte de Botez, respectiv Cununie, preotul este dator să completeze fișa personală a părinților (respectiv, mirilor) și nașilor cuprinzând numele, data nașterii, frecvența participării la Sfânta Liturghie, data ultimei împărtășanii, ultima carte duhovnicească citită, după modelul alăturat.
3. După săvârșirea Tainei Botezului, părinții și nașii nou-botezatului se vor obliga să participe la cel puțin trei Sfinte Liturghii în cadrul cărora pruncul va primi Sfânta Împărtășanie.
4. La aceste Sfinte Taine se va oferi gratuit din parte parohiei Catehismul Ortodox editat anul acesta (la Centrul eparhial avem încă multe exemplare) sau o altă carte duhovnicească.
5. Desemnarea câte unui responsabil pentru cateheză în fiecare parohie, care să fie disponibil să preia ședințele a doua și a treia de cateheză, atunci când preotul paroh nu are timpul necesar. Să fim conștienți că numai prin catehizare, îi putem lega pe credincioși de Biserică pentru ca să devină membri activi și susținători ai parohiei.
Vă rog stăruitor să puneți la inimă aceste datorii fundamentale de care vom da cu toții seama înaintea lui Dumnezeu. În vizitele pastorale arhierești, precum și în cele ale protopopilor, se vor verifica dosarele celor botezați și cununați.
Cu binecuvântare,
+Mitropolitul Serafim
P.S. Mă bucur că, prin conferinţa ţinută la Leipzig în data de 19 mai despre importanţa catehizării, am contribuit şi eu la această decizie importantă şi demnă de urmat. Dumnezeu să-i dea sănătate şi putere ÎPS mitropolit Serafim şi tuturor clericilor şi credincioşilor pe care-i are în grija Sa pastorală. 

SFÂNTUL DUH în „Antifoanele Treptelor” de la Utreniile duminicale

Prin Sfântul Duh toată făptura se înnoiește, întorcându-se la cele dintâi; că întocmai puternic este cu Tatăl și cu Cuvântul.

Sfântului Duh cinste, închinare, slavă și putere se cuvine să-I aducem, ca și Tatălui și Fiului; că Unime este Treimea după fire, iar nu după fețe.

În Duhul Sfânt este începutul vieții și răsplata; că pe toate cele zidite, ca un Dumnezeu ce este, le întărește și le păzește împreună cu Tatăl și cu Fiul.

Citește mai mult

BOOK REVIEW: The Divine Liturgy according to the order of the Vatopedi Monastery on Athos – Hieratikon for concelebrations. Mount Athos: Vatopedi Monastery Press, 2020


Θεία Λειτουργία κατά την τάξιν εν Άθω Μονής του Βατοπαιδίου – Ιερατικόν Συλλειτουργόν.
[The Divine Liturgy according to the order of the Vatopedi Monastery on Athos – Hieratikon for concelebrations].
Mount Athos: Vatopedi Monastery Press, 2020. 248 pp. ISBN 978–618–5501–11–2.

Book Review in ST VLADIMIR’S THEOLOGICAL QUARTERLY, Volume 66, Numbers 3–4/2022, pp. 207-216.

„Plinirea potirului (comixtio)” în cazul folosirii mai multor potire la Liturghie

Întrebare: Cum se face „plinirea potirului” atunci când la Liturghie s-a sfinţit un singur potir mare, după care, Sfintele Taine sunt împărţite în mai multe potire pentru a împărtăşi mulțimea de credincioşi?

Răspuns: Practica folosirii mai multor potire pentru împărtăşirea mulţimilor de credincioşi – şi ne referim aici la România, de unde şi vine întrebarea – este o consecinţă directă a îmbunătăţirii situaţiei privind împărtăşirea sistematică a laicilor. Deşi încă mai sunt discuţii privind „termenele” la care s-ar putea cineva împărtăşi, aceste discuţii devin tot mai marginale, iar cei care încă le poartă (iar printre aceștia sunt nu doar preoţi, ci şi ierarhi), se automarginalizează şi nu numai că devin ridicoli, ci sunt şi condamnați de a fi tot mai mult ignoraţi, din moment ce ei înşişi dau dovadă de o ignoranță fără margini, inventând practic o altă credinţă şi o altă „Biserică”!

Mai mult decât atât, problema legată de împărtăşire nu este des vs rar, ci cât de canonic (sau necanonic) şi firesc (sau nefiresc) este să asişti la Liturghie fără a te împărtăşi (bineînţeles, dacă nu există impedimente serioase pentru primirea acesteia!). Însăşi ideea că se poate asista la Liturghie fără a te împărtăşi nu este una ortodoxă şi trebuie privită ca o excepţie pentru anumite persoane, dar nicidecum ca pe o regulă pentru întregul popor.

Iar acum să revenim la întrebare. Aşa cum se poate citi în studiul mitropolitului Ilarion Alfeyev, atunci când este necesar de a împărtăşi mai mulţi credincioşi şi, evident, există şi clerici care pot să dea simultan împărtăşania acestor mulţimi, ar fi mai corect să se pregătească şi să se sfinţească din start mai multe potire. Noul Liturghier de la Vatoped (2020), aducând mărturii liturgice şi canonice incontestabile (parţial aici), a reintrodus mențiunile privind pregătirea şi sfinţirea mai multor potire la aceeaşi Liturghie. În cazul acesta, la frângerea Sfântului Agneţ, părticica IS se împarte (prin rupere cu mâna sau tăiere cu copia) după numărul de potire şi astfel are loc „plinirea potirelor (comixtio)”. Dacă au fost mai multe discuri cu Agneţe, se poate lua părticica IS de la fiecare Agneţ şi să se pună câte o bucată în fiecare potir, dar se poate face comixtio doar cu bucăţi din părticica IS a unui singur Agneţ (de exemplu a celui mai mare), iar celelalte Agneţe – inclusiv părticelele IS şi HR ale fiecăruia – să fie tăiate pentru împărtăşirea credincioșilor!

Citește mai mult

Episcopul Petru Pruteanu: un interviu la trei săptămâni după hirotonie

Preasfințite Petru, ați fost ales episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse, într-o perioadă în care Rusia a dezlănțuit un război violent împotriva Ucrainei, ale cărei consecințele sunt simțite şi în Moldova. Acest lucru a trezit multă dezamăgire și în Republica Moldova și în România. Cum să înțelegem acest pas?

În general, se dezamăgesc doar cei care se amăgesc şi nu ştiu cum funcționează treburile în Biserică, unde istoria se numără nu cu lunile sau anii, ci cu secolele şi mileniile. Îmi dau seama că, în contextul unui război atât de mare şi violent cum e cel din Ucraina, orice eveniment local sau global riscă să fie corelat cu el, mai ales dacă emoțiile de moment prevalează asupra gândirii logice şi apolitice. Deci nu mă miră că, până şi alegerea unui episcop, care niciodată nu şi-a tăgăduit sau camuflat identitatea etnică şi lingvistică, a ajuns pentru unii „prilej de sminteală”. Culmea, însă, că „sminteala” nu e pentru implicarea în politică ci, chipurile, pentru lipsa unei anumite poziții şi atitudini politice. Ce altă atitudine se putea aștepta de la un preot moldovean de la capătul pământului, care are în comunitatea sa credincioși din şapte-opt ţări, de limbi şi culturi diferite, dar pe care i-a ținut în pace şi unitate chiar şi în aceste momente grele? Sau poate şi în această abordare pacifistă o fi vreo stratagemă conspiraționistă? Dacă da,  atunci tot în legătură cu războiul din Ucraina trebuie să vedem şi neacceptarea României în spațiul Schengen, şi schimbarea discursului pro- sau anti-Covid în întreaga lume, ba chiar şi rezultatele Mondialului de fotbal din Qatar, unde marele susținătoare ale Ucrainei au fost rapid eliminate din competiție, bineînțeles, „la comanda Kremlinului”. Sper însă că orice om onest şi rațional se va distanța de o astfel de abordare fantezistă şi „de mahala”…

Citește mai mult