Highslide for Wordpress Plugin

ecumenism

Gustul amar al Sinodului din Creta

de

crete3„Sfântul şi Marele Sinod” din Creta (18-27 iunie 2016) a eșuat din toate punctele de vedere. Observaţiile pe care le făceam înainte şi pe parcursul Sinodului rămân valabile şi acum:

1. Sinodul n-a reuşit să devină „panortodox”, întrucât au lipsit 4 Biserici Autocefale din 14, iar Biserica Ortodoxă Americană (OCA) nici n-a fost invitată. N-au fost invitate nici „Bisericile necanonice/schismatice” – lucru care confirmă că „unitatea ortodocşilor” n-a fost nici pe de parte un deziderat al Sinodului.

2. Sinodul din Creta n-a hotărât şi n-a spus nimic important! Nici până astăzi nimeni nu înţelege de ce a trebuit să se adune. Textele documentelor oficiale* sunt slabe şi irelevante, fără vreun impact în viaţa Bisericii şi a credincioşilor. Pe de altă parte, faptul că documentele Sinodului nu spun nimic, i-a dezarmat pe cei însetați de schismă, aceștia negăsind suficiente argumente pentru a se declara disidenți sau pentru a forma careva „catacombe ecleziale”. 

Citește mai mult

Cu ce ne-am ales după Sinodul din Creta

de

1041578452

„Sfântul şi Marele Sinod”, numit şi „Sinodul Panortodox din Creta” şi-a început activitatea în termenii stabiliţi de întâistătători în ianuarie 2016 la Chambésy: delegaţiile au ajuns pe 16 iunie, pe 17 a avut loc sinaxa întâistătătorilor, pe 19 iunie întâistătătorii au slujit împreună la Heraklion, iar pe 20 a avut loc şedinţa oficială de deschidere. Lucrările Sinodului s-au încheiat sâmbătă pe 25 iunie, iar în data de 26 a avut loc o nouă slujbă a întâistătătorilor (cu precizarea că arhiepiscopul Elladei Ieronim nu a slujit, ci doar a asistat), la care a fost citită Enciclica Sinodală.

Despre toate acestea însă, vreau să fac unele observaţii:

Citește mai mult

Poziţia mitropolitului Athanasie de Limassol cu privire la relaţia Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creştine

de

athanasie-limasolDintre toate documentele pregătitoare pentru Sinodul Panortodox, cele mai multe critici le-a atras proiectul intitulat „Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creştine”. Valul de critici s-a dublat după întâlnirea (minuţios şi tainic pregătită timp de doi ani) dintre patriarhul Kiril şi papa Francisc, şi declaraţia comună pe care aceştia au semnat-o.

Urmăresc cu atenţie şi îngrijorare reacţiile şi comentariile care au loc în lume şi, mai ales, în Biserica Ortodoxă din Moldova. Niciodată n-am fost adeptul liberalismului ecumenist sau al relativismului eclesiologic, dar nu mă regăsesc nici în tabăra celor care parodiază tot felul de „conferinţe internaţionale” pe teme anti-ecumeniste (Chişinău, 21-22 ianuarie 2016), în care minciuna, dezinformarea şi sperietorile apocaliptice abundă intolerabil de mult. „Tradiţionaliştii” din Moldova au acceptat auto-invitaţia unui „profesor emerit” frustrat, pe care nimeni în Grecia sau în România nu-l mai ascultă, şi singurul loc în care putea să fie auzit (prin traducerea unui "ucenic" şi mai habotnic) este Chişinăul. Părintele Theodor Zisis a început să sperie lumea cu „trădări” şi „acte de unire cu catolicii şi monofiziţii”, care existau doar în mintea lui, dar niciodată n-au fost discutat la întâlnirile pregătitoare pentru Sinodul Panortodox. Şi mai haioase au fost declaraţiile despre calendar, deşi el însuşi toată viaţa a slujit doar după calendarul nou. Din fericire, după publicarea documentului de la Chambésy, a venit o poziţie ceva mai echilibrată şi argumentată a prof. Dimitrie Tselenghidis, dar şi ea destul de tendenţioasă şi rigidă.  

M-am bucurat să văd, în cele din urmă, şi poziţia unui ierarh, care pe lângă demnitatea şi responsabilitatea episcopală ireproşabilă, este şi învăţat, şi duhovnicesc. Este vorba de Înaltpreasfinţitul Athanasie, mitropolit de Limassol (Cipru) care, fiind însufleţit de aliniatele 2-3 ale articolul 12 din Regulamentul Sinodului Panortodox, şi-a formulat o poziţie argumentată cu referire la proiectul intitulat: „Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creştine”. 

Citește mai mult

Pr. Prof. Gheorghii Mitrofanov despre preoţimea şi societatea rusă

de

358da32a1d8dd22412c6d324a2f8da9fRecent am citit un articol interesant (din 2010) al părintelui Gheorghii Mitrofanov, profesor la Academia Duhovnicească din Sankt-Petersburg. Mai jos am tradus 2 fragmente din el, pe care le consider valabile şi pentru situaţia bisericească din Republica Moldova şi nu numai… 

Citește mai mult

Profesorul Dimitrios Tselenghidis: Credința ortodoxă și viața bisericească

de

Credința ortodoxă și viața bisericească se găsesc într-o unitate indisolubilă. Credința ortodoxă, înțeleasă ca adevăr dogmatic, delimitează conținutul vieții Bisericii și garantează autenticitatea vieții Ei.

În același timp, viața Bisericii este oglinda vie a conținutului credinței ortodoxe. Duhul Sfânt, ca Duh al Adevărului Ipostatic, cu prezența Lui harică în Biserică, asigură viața Bisericii în esența ei, și îi dă un sens autentic.

Credința ortodoxă și viața bisericească se exprimă la nivel existențial și de către fiecare membru al Bisericii.  În mod special, viața bisericească, exprimată ca un fel nou de a fi al credinciosului,  nu poate avea ca rezultat  un mod de manifestare individualist și autonom.  De altfel, fiecare om (membru al Bisericii celei Una) exprimă, în manifestările lui individuale Biserica. Astfel, ethosul eclesiastic al credinciosului se identifică cu fiecare lucrare a sa.   Adică prin fiecare lucrare intelectuală, psihologică, artistică și în general,  prin fiecare manifestare psihosomatică a credinciosului, se dezvăluie viața lui interioară bisericească.  Astfel, în baza acestui fapt, putem să susținem că viața Bisericii se descoperă din viața membrilor Ei. 

Citește mai mult

GLOBALIZAREA ŞI RELIGIA: CONVERGENŢĂ SAU DIVERGENŢĂ

de

Dinscurs ținut la Conferinţa cu tema: GLOBALIZAREA ŞI RELIGIA: CONVERGENŢĂ SAU DIVERGENŢĂ.

Organizator: Universitatea Liber-Internațională din Moldova, Chișinău 27.03.2008

Ca reprezentant al Bisericii Ortodoxe, aş fi dorit să prezint un punct de vedere oficial asupra acestei probleme, mai ales că Biserica Ortodoxă este o Biserică Sinodală în care, toate hotărârile se iau nu de o persoană, ci de Sinoade sau Concilii. Subiectul însă este prea nou, şi în afară de Fundamentele Concepţiei Sociale a Bisericii Ruse din anul 2000, care conţin şi anume păreri oficiale ale Bisericii Ruse privind Globalizarea şi implicaţiile ei, Bisericile Ortodoxe Locale nu au reuşit să-şi formuleze nişte puncte de vedere prea clare asupra acestei provocări mondiale. De aceea, voi încerca să fac o sinteză a ceea ce spun în particular anumiţi teologi ortodocşi, aducând şi modestul meu aport în contextualizarea mesajului la realităţile Republicii Moldova.

Citește mai mult