Highslide for Wordpress Plugin
Meniu Închide

Etichetă: Sinod Panortodox

Sf. Isaac Sirianul despre “zeloţii” care nu-şi pomenesc ierarhii

saint-isaac-the-syrian-edited-1După Sinodul din Creta (iunie 2016), printre ortodocşi au apărut mai mulţi fanatici şi „zeloţi”, care-şi închipuie că apără adevărul de credinţă. Mulţi dintre ei aveau un duh schismatic cu mult înainte de Sinod, iar documentele semnate în Creta, care, până la urmă, n-au o valoare teologică sau canonică prea mare, au devenit un prilej în plus de manifestare a duhului lor schismatic. De zeci de ani, ierarhii ortodocşi din diferite Bisericii (inclusiv sau mai ales din Bisericile Locale care n-au participat la Sinodul din Creta), semnează „documente ecumeniste” mult mai dubioase, dar „zeloţii” tot nu găseau motive serioase de a întrerupe pomenirea ierarhilor lor. S-au hotărât abia acum, când o duzină de fanatici au tulburat lumea cu pretinsa lor mărturisire de credinţă.

Unii răspândesc zvonul că şi Muntele Athos a întrerupt pomenirea patriarhului, dar aceasta este o dezinformare ruşinoasă. Nici una din cele 19 mănăstiri care îl pomeneau pe patriarhul Constantinopolului până acum (excepție făcând doar vechea obşte de la Efsigmenou) nu a întrerupt pomenirea acestuia! Fac zarvă şi seamănă tulburare doar câţiva monahi care stau pe la chilii singuratice şi niciodată n-au făcut ascultare de stareţ. În rest nimeni nu este preocupat cu acest subiect şi nici nu discută despre el. Petrecând ultimele două luni în Muntele Athos m-am convins o dată în plus că adevărații monahi se roagă şi fac ascultare, nu seamănă dezbinare şi împotrivire…

După cum se ştie, mai mulţi clerici din România şi Republica Moldova au întrerupt pomenirea ierarhului lor. Nu sunt de acord cu ei şi vreau să-i întreb pe cine pomenesc în loc? Cine le-a dat alt antimins şi alt Mir? În spatele căror ierarhi „adevărat-ortodocşi” s-au pus ei şi de cine ascultă? Cred că răspunsuri clare la aceste întrebări nu există, de aceea, vreau să le împărtăşesc un fragment din ultimele mele lecturi patristice. Este vorba despre Sfântul Isaac Sirul, care le explică tuturor „zeloţilor” cum ar fi trebuit să procedeze în situaţia dată. Sper că măcar unii din cei care au apucat pe căi greşite cu nepomenirea chiriarhului să se întoarcă în Biserică şi, în loc să „apere adevărul”, să se lase apăraţi de Adevăr!

Prin aceasta nu invit la „adogmatism” şi nici nu mărturisesc ecumenismul, ci doar chem la pace şi dragoste. Dacă ne pasă de dogme şi credinţă, să rămânem în Biserică, ca să ne împărtășim de lumina lor! 

Gustul amar al Sinodului din Creta

crete3„Sfântul şi Marele Sinod” din Creta (18-27 iunie 2016) a eșuat din toate punctele de vedere. Observaţiile pe care le făceam înainte şi pe parcursul Sinodului rămân valabile şi acum:

1. Sinodul n-a reuşit să devină „panortodox”, întrucât au lipsit 4 Biserici Autocefale din 14, iar Biserica Ortodoxă Americană (OCA) nici n-a fost invitată. N-au fost invitate nici „Bisericile necanonice/schismatice” – lucru care confirmă că „unitatea ortodocşilor” n-a fost nici pe de parte un deziderat al Sinodului.

2. Sinodul din Creta n-a hotărât şi n-a spus nimic important! Nici până astăzi nimeni nu înţelege de ce a trebuit să se adune. Textele documentelor oficiale* sunt slabe şi irelevante, fără vreun impact în viaţa Bisericii şi a credincioşilor. Pe de altă parte, faptul că documentele Sinodului nu spun nimic, i-a dezarmat pe cei însetați de schismă, aceștia negăsind suficiente argumente pentru a se declara disidenți sau pentru a forma careva „catacombe ecleziale”. 

Cu ce ne-am ales după Sinodul din Creta

1041578452

„Sfântul şi Marele Sinod”, numit şi „Sinodul Panortodox din Creta” şi-a început activitatea în termenii stabiliţi de întâistătători în ianuarie 2016 la Chambésy: delegaţiile au ajuns pe 16 iunie, pe 17 a avut loc sinaxa întâistătătorilor, pe 19 iunie întâistătătorii au slujit împreună la Heraklion, iar pe 20 a avut loc şedinţa oficială de deschidere. Lucrările Sinodului s-au încheiat sâmbătă pe 25 iunie, iar în data de 26 a avut loc o nouă slujbă a întâistătătorilor (cu precizarea că arhiepiscopul Elladei Ieronim nu a slujit, ci doar a asistat), la care a fost citită Enciclica Sinodală.

Despre toate acestea însă, vreau să fac unele observaţii:

Cum s-au convocat şi s-au desfăşurat SINOADELE ECUMENICE

Pilda-samarineanului-milostiv.-Sinoadele-ecumenice-I-si-IIPentru a avea o imagine de ansamblu asupra organizării Sinoadelor Ecumenice, voi reda, conform actelor oficiale ale sinoadelor şi descrierilor istorice*, unele informaţii pe care le-am considerat relevante pentru problematica Sinodului Panortodox din Creta şi perspectivele recunoaşterii/receptării lui. De exemplu:

Sinodul I Ecumenic

A fost organizat de Constantin cel Mare în palatul împărătesc din Niceea, între 14 iunie şi 25 august anul 325. Preşedinte onorific al Sinodului a fost însuşi împăratul, dar lucrările propriu-zise au fost conduse de câţiva preşedinţi (proedrois): Osie de Cordoba (care era principalul consilier al împăratului şi a semnat primul lucrările Sinodului), Eustaţiu al Antiohiei şi Eusebiu al Cezareei (tot un apropiat al împăratului). Delegații papei Silvestru (4 episcopi şi 2 preoţi) au pus a doua semnătură, dar fără să se implice serios în dezbateri. Iniţial la Sinod au participat vreo 250 de episcopi, iar spre sfârşit numărul lor a crescut până la 318. Aceştia constituiau 1/6 din tot episcopatul creştin de atunci (aproximativ 1000 de episcopi în Răsărit şi vreo 800 în Apus). 

Iarăşi despre Sinodul Panortodox. De unde vine blocajul?

bizant-athosAşa cum e şi firesc, toată lumea ortodoxă este acum în aşteptarea unui deznodământ în legătură cu Sinodul Panortodox, programat să aibă loc pe insula Creta în perioada 16/18-27 iunie. Deja patru Biserici Autocefale (Patriarhiile Antiohiei, Moscovei, Bulgariei şi Georgiei; Biserica Serbiei încă nu este hotărâtă) au anunţat că nu vor participa la acest Sinod. Şi să nu uităm că aceste cinci Biserici alcătuiesc aproximativ 80-85% din numărul de creştini ortodocşi din lume. În afară de Biserica Ortodoxă Română (cu aproximativ 18 milioane de ortodocşi) şi Biserica Elladei (cu aproximativ 10 milioane de ortodocşi), restul Bisericilor dispuse să participe sunt foarte mici. Dar problema pe care vreau să o pun în discuţie este alta… 

Nici Biserica Rusă nu va participa la Sinodul din Creta!

sinod-rus-13iunie

Astăzi, 13 iunie, Patriarhia Moscovei a organizat o şedinţă extraordinară a Sfântului Sinod, pentru a lua o decizie finală privitoare la situaţia creată în legătură cu organizarea Sinodului Panortodox din Creta, programat pentru 16-27 iunie; informează patriarchia.ru

Luând act de deciziile Bisericilor Antiohiei, Georgiei, Serbiei şi Bulgariei de a nu participa la Sinodul din Creta, Sfântul Sinod al Bisericii Ruse a decis să trimită patriarhului Constantinopolului Bartolomeu şi celorlalți întâistătători cererea Patriarhiei Moscovei de a amâna convocarea Sinodului Panortodox până la rezolvarea tuturor problemelor legate de regulamentul de funcționare a Sinodului (neacceptat din start de Patriarhia Antiohiei) şi de unele documente propuse spre dezbatere, care de asemenea nu sunt acceptate unanim. De asemenea, Sinodul de la Moscova susţine părerea Patriarhiei Antiohiei că un Sinod Panortodox nu poate avea loc în condițiile în care două Biserici Autocefale (în cazul dat Patriarhiile Antiohiei şi cea a Ierusalimului) nu sunt în comuniune euharistică. 

Şi Biserica Ortodoxă Sârbă cere amânarea Sinodului Panortodox din Creta

3_1

Astăzi, 9 iunie, la Praznicul Înălţării Domnului, patriarhul Serbiei Irineu a emis un comunicat din partea Soborului Arhieresc al Bisericii Sârbe şi o scrisoare adresată patriarhului Constantinopolului Bartolomeu în legătură cu Sinodul Panortodox din Creta, informează saitul oficial al Patriarhiei de la Belgrad.

În acestea Biserica Sârbă cere amânarea Sinodului Panortodox din Creta „până la rezolvarea tuturor neînțelegerilor dintre Bisericile Ortodoxe Locale”. Patriarhia Sârbă a luat act de declaraţiile Bisericii Bulgare şi a Patriarhiei Antiohiei de a nu participa la Sinod, precum şi de propunerea Bisericii Ruse de a organiza o şedinţă preliminară Sinodului.

În cazul în care Sinodul din Creta va avea totuşi loc, aşa cum insistă Patriarhia de Constantinopol, acesta nu poate fi considerat „Sinod Panortodox”, ci o întrunire inter-ortodoxă pregătitoare Marelui Sinod. 

Sinodul Panortodox din Creta şi Mitropolia Basarabiei

394px-Sigla_MB_color2

Răspuns la întrebarea unor preoţi
indignaţi din Mitropolia Basarabiei

În şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 6-7 iunie 2016 s-a hotărât participarea delegaţiei BOR la Sinodul Panortodox din Creta, s-au formulat unele amendamente la proiectele de documente şi s-au stabilit cei 25 de membri ai delegaţiei.

În mod firesc, după PF Patriarh Daniel urmează toţi ceilalţi mitropoliţi ai BOR, apoi unii arhiepiscopi şi episcopi. Excepţie face un singur mitropolit – ÎPS Petru al Basarabiei. Nici vicarul acestuia, PS Antonie de Orhei tot nu face parte din delegaţie, deşi participarea măcar a unuia dintre ei la Marele Sinod (dacă acesta va avea loc?!), ar fi însemnat în mod automat recunoașterea panortodoxă a Mitropoliei Basarabiei şi a mitropolitului ei – recunoaştere care la moment nu există, iar Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse încă nu şi-a anulat „oprirea de slujire” dată fostului ei ierarh în 1992. 

Patriarhia Antiohiei nu va participa la Adunarea din Creta. Deci nu va mai fi nici “Sinod”, nici “Panortodox”

emblem-of-patriarchate-of-antioch

La data de 1 iunie, Sinodul Bisericii Bulgare a cerut amânarea Sinodului Panortodox din Creta (16-27 iunie 2016), invocând o serie de motive dintre care enumerăm: a) lipsa unei agende importante şi consistente a Sinodului; b) lipsa consensului panortodox asupra Regulamentului de funcţionare a Sinodului şi a mai multor documente propuse spre aprobare; şi c) cheltuielile financiare prea mari puse pe seama fiecărei Biserici Autocefale. În caz că cererea Sinodului de la Sofia nu va fi luată în serios de Patriarhia Ecumenică care organizează Sinodul din Creta, Biserica Bulgară nu va participa la acest Sinod. 

Sinodul Panortodox din Creta – încotro?

holyandgreat_logoÎntrebare: Părinte Petru, cum evaluaţi pregătirile pentru Sinodul Panortodox din Creta şi ce impact credeţi că va avea el în lumea ortodoxă? (Radio "Logos")

Răspuns: După cum se ştie, în perioada 16-26 iunie 2016, pe insula Creta (Grecia), este programat să aibă loc „Sfântul şi Marele Sinod Panortodox”, a cărui idee a apărut acum aproape un secol şi care este pregătit de peste 50 de ani. Deşi n-a mai rămas mult timp până la deschidere, şi toate pregătirile sunt practic făcute, nu există nici cea mai mică certitudine că Marele Sinod chiar va avea loc; iar dacă totuşi va avea loc, irelevanţa lui istorică şi teologică poate fi deja întrezărită.

Recunosc că, în anii studenţiei, atunci când am auzit pentru prima dată despre ideea unui astfel de Sinod, am rămas foarte entuziasmat şi, cu o bucurie nespusă aşteptam convocarea lui. Fără să fiu influenţat de nimeni, şi mânat doar de „idealismul sinodalităţii ortodoxe” (despre care încă nu ştiam că nu există!), eu combăteam pe toţi cei ce aveau „viziuni apocaliptice” despre acest Sinod şi chiar mă gândeam să scriu o teză de doctorat pe această temă. Entuziasmul a reapărut în 2009, când s-au intensficat pregătirile pentru Sinod, deşi mi se părea foarte straniu că documentele lui nu sunt publice. Prima dezamăgire, care a surclasat orice bucurie şi entuziasm, a venit după Sinaxa întâistătătorilor de la Istanbul din martie 2014, unde s-au stabilit principiile de organizare şi tematica finală. Dezamăgirea totală a venit odată cu publicarea proiectelor de documente şi dezbaterile anemice pe seama lor. Acum, când au mai rămas zile numărate până la Sinod, mă uit „nemuritor şi rece” la acest spectacol, despre care voi încerca să scriu câteva cuvinte.