Highslide for Wordpress Plugin
Meniu Închide

Etichetă: Sinod Ecumenic

Gustul amar al Sinodului din Creta

crete3„Sfântul şi Marele Sinod” din Creta (18-27 iunie 2016) a eșuat din toate punctele de vedere. Observaţiile pe care le făceam înainte şi pe parcursul Sinodului rămân valabile şi acum:

1. Sinodul n-a reuşit să devină „panortodox”, întrucât au lipsit 4 Biserici Autocefale din 14, iar Biserica Ortodoxă Americană (OCA) nici n-a fost invitată. N-au fost invitate nici „Bisericile necanonice/schismatice” – lucru care confirmă că „unitatea ortodocşilor” n-a fost nici pe de parte un deziderat al Sinodului.

2. Sinodul din Creta n-a hotărât şi n-a spus nimic important! Nici până astăzi nimeni nu înţelege de ce a trebuit să se adune. Textele documentelor oficiale* sunt slabe şi irelevante, fără vreun impact în viaţa Bisericii şi a credincioşilor. Pe de altă parte, faptul că documentele Sinodului nu spun nimic, i-a dezarmat pe cei însetați de schismă, aceștia negăsind suficiente argumente pentru a se declara disidenți sau pentru a forma careva „catacombe ecleziale”. 

Cum s-au convocat şi s-au desfăşurat SINOADELE ECUMENICE

Pilda-samarineanului-milostiv.-Sinoadele-ecumenice-I-si-IIPentru a avea o imagine de ansamblu asupra organizării Sinoadelor Ecumenice, voi reda, conform actelor oficiale ale sinoadelor şi descrierilor istorice*, unele informaţii pe care le-am considerat relevante pentru problematica Sinodului Panortodox din Creta şi perspectivele recunoaşterii/receptării lui. De exemplu:

Sinodul I Ecumenic

A fost organizat de Constantin cel Mare în palatul împărătesc din Niceea, între 14 iunie şi 25 august anul 325. Preşedinte onorific al Sinodului a fost însuşi împăratul, dar lucrările propriu-zise au fost conduse de câţiva preşedinţi (proedrois): Osie de Cordoba (care era principalul consilier al împăratului şi a semnat primul lucrările Sinodului), Eustaţiu al Antiohiei şi Eusebiu al Cezareei (tot un apropiat al împăratului). Delegații papei Silvestru (4 episcopi şi 2 preoţi) au pus a doua semnătură, dar fără să se implice serios în dezbateri. Iniţial la Sinod au participat vreo 250 de episcopi, iar spre sfârşit numărul lor a crescut până la 318. Aceştia constituiau 1/6 din tot episcopatul creştin de atunci (aproximativ 1000 de episcopi în Răsărit şi vreo 800 în Apus).