Highslide for Wordpress Plugin

agheasmă

Spovedania, Maslul și alte slujbe de vindecare

de

Anunțăm apariția unei noi lucrări cu caracter istorico-liturgic, intitulată „Spovedania, Maslul și alte slujbe de vindecare„, apărută la Editura Reîntregirea din Alba Iulia.

Aceasta este o ediție revizită și completată (266 de pagini – vezi Cuprinsul) a cărții pe care am scos-o în 2016 la Sophia. În această ediție textele liturgice sunt editate în două culori (negru și roșu), cartea este cartonată și are două semne de carte, ceea ce va înlesni folosirea ei inclusiv în cadrul cultului.

Cartea poate fi comandată pe pagina editurii, cu instrucțiuni speciale pentru cei din afara României. Eu nu mă ocup de vânzarea cărții. Lectură plăcută!

Citește mai mult

(NE)LĂMURIRI LITURGICE: „Astăzi firea apelor se sfinţeşte…”

de

Întrebare: Părinte Petru, ce înseamnă cuvintele din slujba Aghesmei Mari: „Astăzi firea apelor se sfinţeşte…”? Înseamnă aceasta că toate apele de pe pământ se sfinţesc automat în ziua Bobotezei? Şi când se întâmplă aceasta din moment ce patriarhul Ierusalimului merge să sfinţească apa Iordanului (şi de ce ar sfinți-o?) după calendarul vechi, dar mulţi ortodocşi o sfinţesc şi o consumă după calendarul nou?

Răspuns: În trecut, pe blogul nostru au mai fost postări la acest subiect şi, pentru a întregi înțelegerea problemei, vă rog să citiţi aici şi aici.

Acum însă încerc să răspund strict la întrebarea despre „firea apelor”.

Citește mai mult

(NE)LĂMURIRI LITURGICE: Slujirea diaconilor în trecut şi în prezent

de

Întrebare: Este permis ca diaconii să meargă cu icoana Naşterii Domnului sau să stropească cu Agheasmă casele oamenilor la Bobotează? De exemplu, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi diaconii (având orarul pus cruciş direct peste dulamă), miruiesc pelerinii care vin la moaştele Sfintei Parascheva. Este admisă această practică? Ce învaţă Biserica despre aceasta?

Răspuns: Întrebarea este foarte complexă, şi la ea nu se poate răspunde cu „DA” sau „NU”, chiar dacă un răspuns clar şi categoric ni s-ar părea cât se poate de firesc. Nu putem porni de la prejudecăţi sau de la practica actuală, care este în acelaşi timp „apostolică” şi „nouă”, având în vedere că atributul de „Biserică apostolică” îl înțelegem în sens ortodox, nu protestant! Prin urmare, trebuie să cercetăm evoluţia lucrurilor în istoria destul de întortocheată şi, în acelaşi timp, tainică şi providențial-dinamică, a Bisericii. După cum Hristos, Capul Bisericii este Dumnezeu şi Om, tot aşa şi Biserica, Trupul Lui, este divino-umană. Orice absolutizare sau separare a celor două realități constitutive ale Bisericii înseamnă, de fapt, monofizism sau nestorianism eclesial, echivalent cu monofizismul sau nestorianismul hristologic. Ce ne spune însă Tradiţia Bisericii?

Citește mai mult

Folosirea aghesmei: întrebări şi răspunsuri

de

Recent am primit două întrebări despre folosirea aghesmei, parvenite de la doi preoţi de pe la poalele Carpaților.

Întrebarea I: În perioada Bobotezei, dar şi în restul anului, cei care se împărtășesc – preoți şi mireni – pot lua şi Agheasmă Mare? Vă rog să argumentați dogmatic, liturgic şi patristic. 

Citește mai mult

AGHEASMA în cultul ortodox

de

boboteaza-poza-simbol

Troparul Botezului Domnului, glasul 1:

       În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ție, Fiu iubit pe Tine numindu-Te, și Duhul, în chip de porumbel, a întărit adevărul cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, și lumea ai luminat, slavă Ție!

***

Agheasma în cultul ortodox. Aspecte istorico-liturgice

Slujba mare a Aghesmei (la Bobotează)

Slujba mică a aghesmei (fără "Paraclisul Vlahernelor")

O nouă apariţie editorială: SFÂNTUL MASLU ŞI ALTE SLUJBE DE VINDECARE; ISTORIE ŞI ACTUALITATE

de

PRUTEANU-MasluLa Editura Sophia din Bucureşti a apărut o nouă carte – SFÂNTUL MASLU ŞI ALTE SLUJBE DE VINDECARE; ISTORIE ŞI ACTUALITATE (191 pagini).

Cartea are la bază studiul mai vechi despre Sfântul Maslu (care constituie partea II-a a cărţii de faţă), dar care a fost substanţial îmbogăţit. Din cuprinsul de mai jos puteţi constata că la acel studiu au fost adăugate şi multe alte cercetări istorico-liturgice despre riturile terapeutice ale Bisericii, încununate de editarea textului critic a diferitor variante de Maslu. Tot aici veţi găsi importante referinţe istorice şi liturgice despre agheasmă, exorcisme şi, în general, despre Sfintele Taine.

Cartea poate fi comandată pe saitul Editurii Sophia.

Citește mai mult

Mineiul pe luna ianuarie, ziua 6 – Slujba Botezului Domnului şi a Sfinţirii Mari a apei

de

Troparul Praznicului, glasul 1:

       În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ție, Fiu iubit pe Tine numindu-Te, și Duhul, în chip de porumbel, a întărit adevărul cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, și lumea ai luminat, slavă Ție!

baptisi-21

Mineiul pe luna ianuarie, ziua 6 – Slujba Botezului Domnului şi a Sfinţirii Mari a apei (PDF)

Notă: Textul a fost redactat după ediţia modernă a Mineiului românesc, cu unele corectări şi adaptări. 

„Vindecările cu Sfânta Copie”. Teologie sau magie?

de

De mai multe ori am fost întrebat de ce unii preoţi folosesc copia pentru vindecarea bolnavilor şi de ce Molitfelnicul conţine o astfel de rânduială neclară şi fără careva explicaţii. Am încercat să formulez un scurt răspuns la această întrebare devenită deja dureroasă pentru Biserică. 

Citește mai mult

Despre sfinţirea icoanelor, caselor şi maşinilor. Icoanele făcătoare de minuni

de

Întrebare:  Părinte, vă rog să explicaţi de ce sfinţim icoanele, crucile, dar şi casele, maşinile şi alte lucruri? După rugăciunile de sfinţire toate obiectele au aceeaşi sfinţenie? Şi de ce unele icoane sunt făcătoare de minuni, iar altele nu? 

Răspunsul l-am ataşat în acest fişier. 

În acest studiu am explicat mai întâi ce înseamnă „sfinţenia” şi „sfinţirea”, apoi am formulat un răspuns teologic privind binecuvântarea caselor şi maşinilor. În cele din urmă am explicat ce trebuie să înţelegem prin „sfinţirea icoanelor” şi „icoanele făcătoare de minuni”. Am fost nevoit să ating şi problema „icoanelor canonice” şi „necanonice”, dând ca exemplu icoana Sfintei Treimi.