Highslide for Wordpress Plugin
Meniu Închide

Categorie: Istorie şi actualitate

Cum s-au convocat şi s-au desfăşurat SINOADELE ECUMENICE

Pilda-samarineanului-milostiv.-Sinoadele-ecumenice-I-si-IIPentru a avea o imagine de ansamblu asupra organizării Sinoadelor Ecumenice, voi reda, conform actelor oficiale ale sinoadelor şi descrierilor istorice*, unele informaţii pe care le-am considerat relevante pentru problematica Sinodului Panortodox din Creta şi perspectivele recunoaşterii/receptării lui. De exemplu:

Sinodul I Ecumenic

A fost organizat de Constantin cel Mare în palatul împărătesc din Niceea, între 14 iunie şi 25 august anul 325. Preşedinte onorific al Sinodului a fost însuşi împăratul, dar lucrările propriu-zise au fost conduse de câţiva preşedinţi (proedrois): Osie de Cordoba (care era principalul consilier al împăratului şi a semnat primul lucrările Sinodului), Eustaţiu al Antiohiei şi Eusebiu al Cezareei (tot un apropiat al împăratului). Delegații papei Silvestru (4 episcopi şi 2 preoţi) au pus a doua semnătură, dar fără să se implice serios în dezbateri. Iniţial la Sinod au participat vreo 250 de episcopi, iar spre sfârşit numărul lor a crescut până la 318. Aceştia constituiau 1/6 din tot episcopatul creştin de atunci (aproximativ 1000 de episcopi în Răsărit şi vreo 800 în Apus). 

Iarăşi despre Sinodul Panortodox. De unde vine blocajul?

bizant-athosAşa cum e şi firesc, toată lumea ortodoxă este acum în aşteptarea unui deznodământ în legătură cu Sinodul Panortodox, programat să aibă loc pe insula Creta în perioada 16/18-27 iunie. Deja patru Biserici Autocefale (Patriarhiile Antiohiei, Moscovei, Bulgariei şi Georgiei; Biserica Serbiei încă nu este hotărâtă) au anunţat că nu vor participa la acest Sinod. Şi să nu uităm că aceste cinci Biserici alcătuiesc aproximativ 80-85% din numărul de creştini ortodocşi din lume. În afară de Biserica Ortodoxă Română (cu aproximativ 18 milioane de ortodocşi) şi Biserica Elladei (cu aproximativ 10 milioane de ortodocşi), restul Bisericilor dispuse să participe sunt foarte mici. Dar problema pe care vreau să o pun în discuţie este alta… 

Nici Biserica Rusă nu va participa la Sinodul din Creta!

sinod-rus-13iunie

Astăzi, 13 iunie, Patriarhia Moscovei a organizat o şedinţă extraordinară a Sfântului Sinod, pentru a lua o decizie finală privitoare la situaţia creată în legătură cu organizarea Sinodului Panortodox din Creta, programat pentru 16-27 iunie; informează patriarchia.ru

Luând act de deciziile Bisericilor Antiohiei, Georgiei, Serbiei şi Bulgariei de a nu participa la Sinodul din Creta, Sfântul Sinod al Bisericii Ruse a decis să trimită patriarhului Constantinopolului Bartolomeu şi celorlalți întâistătători cererea Patriarhiei Moscovei de a amâna convocarea Sinodului Panortodox până la rezolvarea tuturor problemelor legate de regulamentul de funcționare a Sinodului (neacceptat din start de Patriarhia Antiohiei) şi de unele documente propuse spre dezbatere, care de asemenea nu sunt acceptate unanim. De asemenea, Sinodul de la Moscova susţine părerea Patriarhiei Antiohiei că un Sinod Panortodox nu poate avea loc în condițiile în care două Biserici Autocefale (în cazul dat Patriarhiile Antiohiei şi cea a Ierusalimului) nu sunt în comuniune euharistică. 

Şi Biserica Ortodoxă Sârbă cere amânarea Sinodului Panortodox din Creta

3_1

Astăzi, 9 iunie, la Praznicul Înălţării Domnului, patriarhul Serbiei Irineu a emis un comunicat din partea Soborului Arhieresc al Bisericii Sârbe şi o scrisoare adresată patriarhului Constantinopolului Bartolomeu în legătură cu Sinodul Panortodox din Creta, informează saitul oficial al Patriarhiei de la Belgrad.

În acestea Biserica Sârbă cere amânarea Sinodului Panortodox din Creta „până la rezolvarea tuturor neînțelegerilor dintre Bisericile Ortodoxe Locale”. Patriarhia Sârbă a luat act de declaraţiile Bisericii Bulgare şi a Patriarhiei Antiohiei de a nu participa la Sinod, precum şi de propunerea Bisericii Ruse de a organiza o şedinţă preliminară Sinodului.

În cazul în care Sinodul din Creta va avea totuşi loc, aşa cum insistă Patriarhia de Constantinopol, acesta nu poate fi considerat „Sinod Panortodox”, ci o întrunire inter-ortodoxă pregătitoare Marelui Sinod. 

Sinodul Panortodox din Creta şi Mitropolia Basarabiei

394px-Sigla_MB_color2

Răspuns la întrebarea unor preoţi
indignaţi din Mitropolia Basarabiei

În şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 6-7 iunie 2016 s-a hotărât participarea delegaţiei BOR la Sinodul Panortodox din Creta, s-au formulat unele amendamente la proiectele de documente şi s-au stabilit cei 25 de membri ai delegaţiei.

În mod firesc, după PF Patriarh Daniel urmează toţi ceilalţi mitropoliţi ai BOR, apoi unii arhiepiscopi şi episcopi. Excepţie face un singur mitropolit – ÎPS Petru al Basarabiei. Nici vicarul acestuia, PS Antonie de Orhei tot nu face parte din delegaţie, deşi participarea măcar a unuia dintre ei la Marele Sinod (dacă acesta va avea loc?!), ar fi însemnat în mod automat recunoașterea panortodoxă a Mitropoliei Basarabiei şi a mitropolitului ei – recunoaştere care la moment nu există, iar Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse încă nu şi-a anulat „oprirea de slujire” dată fostului ei ierarh în 1992. 

Patriarhia Antiohiei nu va participa la Adunarea din Creta. Deci nu va mai fi nici “Sinod”, nici “Panortodox”

emblem-of-patriarchate-of-antioch

La data de 1 iunie, Sinodul Bisericii Bulgare a cerut amânarea Sinodului Panortodox din Creta (16-27 iunie 2016), invocând o serie de motive dintre care enumerăm: a) lipsa unei agende importante şi consistente a Sinodului; b) lipsa consensului panortodox asupra Regulamentului de funcţionare a Sinodului şi a mai multor documente propuse spre aprobare; şi c) cheltuielile financiare prea mari puse pe seama fiecărei Biserici Autocefale. În caz că cererea Sinodului de la Sofia nu va fi luată în serios de Patriarhia Ecumenică care organizează Sinodul din Creta, Biserica Bulgară nu va participa la acest Sinod. 

Sinodul Panortodox din Creta – încotro?

holyandgreat_logoÎntrebare: Părinte Petru, cum evaluaţi pregătirile pentru Sinodul Panortodox din Creta şi ce impact credeţi că va avea el în lumea ortodoxă? (Radio "Logos")

Răspuns: După cum se ştie, în perioada 16-26 iunie 2016, pe insula Creta (Grecia), este programat să aibă loc „Sfântul şi Marele Sinod Panortodox”, a cărui idee a apărut acum aproape un secol şi care este pregătit de peste 50 de ani. Deşi n-a mai rămas mult timp până la deschidere, şi toate pregătirile sunt practic făcute, nu există nici cea mai mică certitudine că Marele Sinod chiar va avea loc; iar dacă totuşi va avea loc, irelevanţa lui istorică şi teologică poate fi deja întrezărită.

Recunosc că, în anii studenţiei, atunci când am auzit pentru prima dată despre ideea unui astfel de Sinod, am rămas foarte entuziasmat şi, cu o bucurie nespusă aşteptam convocarea lui. Fără să fiu influenţat de nimeni, şi mânat doar de „idealismul sinodalităţii ortodoxe” (despre care încă nu ştiam că nu există!), eu combăteam pe toţi cei ce aveau „viziuni apocaliptice” despre acest Sinod şi chiar mă gândeam să scriu o teză de doctorat pe această temă. Entuziasmul a reapărut în 2009, când s-au intensficat pregătirile pentru Sinod, deşi mi se părea foarte straniu că documentele lui nu sunt publice. Prima dezamăgire, care a surclasat orice bucurie şi entuziasm, a venit după Sinaxa întâistătătorilor de la Istanbul din martie 2014, unde s-au stabilit principiile de organizare şi tematica finală. Dezamăgirea totală a venit odată cu publicarea proiectelor de documente şi dezbaterile anemice pe seama lor. Acum, când au mai rămas zile numărate până la Sinod, mă uit „nemuritor şi rece” la acest spectacol, despre care voi încerca să scriu câteva cuvinte. 

Poziţia mitropolitului Athanasie de Limassol cu privire la relaţia Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creştine

athanasie-limasolDintre toate documentele pregătitoare pentru Sinodul Panortodox, cele mai multe critici le-a atras proiectul intitulat „Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creştine”. Valul de critici s-a dublat după întâlnirea (minuţios şi tainic pregătită timp de doi ani) dintre patriarhul Kiril şi papa Francisc, şi declaraţia comună pe care aceştia au semnat-o.

Urmăresc cu atenţie şi îngrijorare reacţiile şi comentariile care au loc în lume şi, mai ales, în Biserica Ortodoxă din Moldova. Niciodată n-am fost adeptul liberalismului ecumenist sau al relativismului eclesiologic, dar nu mă regăsesc nici în tabăra celor care parodiază tot felul de „conferinţe internaţionale” pe teme anti-ecumeniste (Chişinău, 21-22 ianuarie 2016), în care minciuna, dezinformarea şi sperietorile apocaliptice abundă intolerabil de mult. „Tradiţionaliştii” din Moldova au acceptat auto-invitaţia unui „profesor emerit” frustrat, pe care nimeni în Grecia sau în România nu-l mai ascultă, şi singurul loc în care putea să fie auzit (prin traducerea unui "ucenic" şi mai habotnic) este Chişinăul. Părintele Theodor Zisis a început să sperie lumea cu „trădări” şi „acte de unire cu catolicii şi monofiziţii”, care existau doar în mintea lui, dar niciodată n-au fost discutat la întâlnirile pregătitoare pentru Sinodul Panortodox. Şi mai haioase au fost declaraţiile despre calendar, deşi el însuşi toată viaţa a slujit doar după calendarul nou. Din fericire, după publicarea documentului de la Chambésy, a venit o poziţie ceva mai echilibrată şi argumentată a prof. Dimitrie Tselenghidis, dar şi ea destul de tendenţioasă şi rigidă.  

M-am bucurat să văd, în cele din urmă, şi poziţia unui ierarh, care pe lângă demnitatea şi responsabilitatea episcopală ireproşabilă, este şi învăţat, şi duhovnicesc. Este vorba de Înaltpreasfinţitul Athanasie, mitropolit de Limassol (Cipru) care, fiind însufleţit de aliniatele 2-3 ale articolul 12 din Regulamentul Sinodului Panortodox, şi-a formulat o poziţie argumentată cu referire la proiectul intitulat: „Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creştine”. 

Despre întâlnirea dintre patriarhul Kiril şi papa Francisc

kiril-franciscPe 12 februarie, în Aeroportul din Havana (Cuba), a avut loc întâlnirea dintre patriarhul Kiril al Moscovei şi papa Francisc. Citind agenda discuţiilor şi declaraţia comună semnată de cei doi lideri religioşi, mi-am dat seama despre caracterul formal şi simbolic al întâlnirii, fără a avea careva aşteptări pozitive sau negative.

Dar întrucât multă lume (manipulată fie de televiziunile liberale, fie de blogurile „tradiţionalist-conservatoare”) mă întreabă despre eventualele consecinţe ale acestei întâlniri, voi expune câteva păreri personale sau culese cu atenţie de prin diferite bloguri sau comentarii: