Highslide for Wordpress Plugin

Liturgică şi Tipic

Imnul Acatist al Maicii Domnului. O nouă traducere versificată

de

Vă propunem o nouă traducere a Imnului Acatist al Născătoarei-de-Dumnezeu (în format PDF) – ediţia 2016. 

După cum se ştie, acest imn este cântat în biserici în sâmbăta Săptămânii a V-a a Postului Mare, iar în unele mănăstiri şi chiar în casele multor creştini, acesta este citit zilnic sau, cel puţin, săptămânal. În originalul grecesc imnul este în formă versificată, ceea ce înlesneşte memorarea textului de către foarte mulţi credincioşi şi mai ales de către monahi, dar traducerile româneşti de până acum arareori şi-au propus să redea acest farmec al textului versificat. Traducerea de faţă, pe lângă exactitatea teologică şi filologică a textului, şi-a propus să redea, atât cât a fost posibil, o minimă rimă şi metrică, care să sublinieze caracterul poetic al originalului grecesc.

Mai jos redăm şi capitolul părintelui Makarios Simonopetritul despre Imnul Acatist, preluat din cartea sa „Triodul explicat”, care a fost tradusă şi editată de diaconul prof. Ioan Ică jr. Precizăm că textul de mai jos reprezintă o prescurtare şi o redactare suplimentară a studiului realizat de marele teolog athonit. 

Citește mai mult

Despre Utrenia săvârşită seara şi alte anomalii tipiconale

de

Întrebare:  Părinte, de ce în majoritatea mănăstirilor ruseşti Utrenia se săvârşeşte de fiecare dată seara, unită cu Vecernia? Care este explicaţia liturgică a acestei tradiţii şi cât de corectă este ea?

Răspunsul meu l-am expus într-un mic studiu (PDF), în care am explicat mai pe larg anomalia săvârşirii Utreniei seara, a pravilei comune şi a altor rânduieli specifice mănăstirilor (iar paţial şi parohiilor) din Biserica Ortodoxă Rusă. În acest scurt studiu n-am putut să nu scriu şi despre anomalia săvârşirii Vecerniei dimineaţa, dar unele aspecte le-am tratat mai superficial, încercând să fiu cât mai aproape de întrebare. Discuţiile le putem continua la comentarii. 

În acelaşi context se recomandă şi articolul: Despre slujba Litiei şi a binecuvântării pâinilor. 

„Vindecările cu Sfânta Copie”. Teologie sau magie?

de

De mai multe ori am fost întrebat de ce unii preoţi folosesc copia pentru vindecarea bolnavilor şi de ce Molitfelnicul conţine o astfel de rânduială neclară şi fără careva explicaţii. Am încercat să formulez un scurt răspuns la această întrebare devenită deja dureroasă pentru Biserică. 

Citește mai mult

RÂNDUIELILE TUNDERILOR MONAHALE. STUDIU ISTORICO-LITURGIC

de

schima mare


În vara anului 2010, în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, basarabeanca Monica Grama a susţinut o teză de master despre istoria rânduielilor de tundere în schima monahală.


Şi astăzi lucrarea rămâne a fi unică în spaţiul românesc, iar cel mai important capitol al lucrării a fost publicat şi în revista “Altarul Reîntregirii” nr. 2/2011, pp. 169-204.


Cu acordul autorului, după anumite corectări şi îmbunătăţiri făcute de noi, acest studiu istorico-liturgic este publicat şi pe acest site (în PDF) şi poate fi citat doar cu menţionarea autorului şi a acestei surse electronice.


Noul Liturghier românesc, Bucureşti – 2012

de

La începutul acestui an (2012), după câţiva ani de aşteptare[1], Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române a scos o nouă ediţie a Liturghierului. Mai mulţi preoţi şi studenţi teologi au vrut să afle ce părere am eu despre această ediţie şi modificările făcute de Comisia Liturgică (din 2 oameni!) de pe lângă Sfântul Sinod al BOR.

Nu mi-am propus şi nici nu cred că voi ajunge să fac o recenzie detaliată a acestei ediţii, dar am constat următoarele:   

Citește mai mult

De Tine se bucură toată făptura, Preacurată Maică!

de

De tine se bucura

Imnul "De Tine se bucură" pe gl. 1, cântat de grupul psaltic "Stavropoleos" din Bucureşti.

Cântare specifică Liturghiei Sf. Vasile cel Mare, care se săvârşete de 10 ori pe an,
inclusiv în primele 5 duminici ale Postului Mare. 

Mai sus aveţi icoana rusească intitulată la fel: "De Tine se bucură…"

Diaconul Ioan Ică jr. – Integrala comentariilor liturgice bizantine

de

Recent (februarie 2012), la Editura „Deisis” din Sibiu, a apărut o nouă carte intitulată: „De la Dionisie Areopagitul la Simeon al Tesalonicului — integrala comentariilor liturgice bizantine (studii Şi texte)”. Volumul de aproape 500 de pagini aparţine neobositului editor şi comentator de texte patristice, diaconul Ioan Ică jr., profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu.

Lucrarea conţine comentariile lui Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul, Gherman al Constantinopolului, Nicolae de Andida, Nicolae Cabasila şi Simeon al Tesalonicului. Aceste texte patristice sunt prefaţate de un studiu introductiv foarte amplu şi exhaustiv (cum n-a mai văzut teologia românească) şi de câte o introducere separată la fiecare din aceste tâlcuiri.  

Citește mai mult

Despre sfinţirea icoanelor, caselor şi maşinilor. Icoanele făcătoare de minuni

de

Întrebare:  Părinte, vă rog să explicaţi de ce sfinţim icoanele, crucile, dar şi casele, maşinile şi alte lucruri? După rugăciunile de sfinţire toate obiectele au aceeaşi sfinţenie? Şi de ce unele icoane sunt făcătoare de minuni, iar altele nu? 

Răspunsul l-am ataşat în acest fişier. 

În acest studiu am explicat mai întâi ce înseamnă „sfinţenia” şi „sfinţirea”, apoi am formulat un răspuns teologic privind binecuvântarea caselor şi maşinilor. În cele din urmă am explicat ce trebuie să înţelegem prin „sfinţirea icoanelor” şi „icoanele făcătoare de minuni”. Am fost nevoit să ating şi problema „icoanelor canonice” şi „necanonice”, dând ca exemplu icoana Sfintei Treimi. 

Despre slujba Litiei şi a binecuvântării pâinilor

de

Părinte Petru, vă rog să ne explicaţi care este sensul slujbei Litiei şi când ar trebui săvârşită ea? Care sunt diferenţele în rânduiala românească sau cea rusească? Ne puteţi propune un text al rugăciunii „Mântuieşte poporul Tău…” cu sfinţii pe care ar fi mai bine să-i pomenim?

Sporadic deja am răspuns la aceste întrebări pe forum, dar şi în cursul despre Agripnia monahală. Acum voi încerca să sistematizez un răspuns mai amplu, propunându-vă şi o variantă de text al slujbei Litiei şi binecuvântării pâinilor. Răspunsul este mai mult pentru clerici şi teologi, dar sper să fie înţeles şi de simplii credincioşi. 

Clericilor şi credincioşilor din Biserica Ortodoxă Română le dedic încă un studiu, pe o temă înrudită, pe care l-am intitulat: Artosul pascal şi pâinea numită "paşti" (PDF). 

Mitropolitul Ilarion Alfeev: Potirul euharistic la Liturghiile slujite în sobor

de

Articolul abordează problema folosirii unui potir mare sau a mai multor potire mici la Liturghiile la care slujesc mulţi clerici şi se împărtăşesc mulţi credincioşi.  

Citește mai mult