Highslide for Wordpress Plugin

Maica Domnului

Vineri în Săptămâna Luminată – Sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii”

de

De vreo 30 de ani încoace sărbătoarea numită „Izvorul Tămăduirii” s-a răspândit foarte mult în Biserica Ortodoxă Română, fiind luată de multe biserici şi mănăstiri drept al doilea sau al treilea hram. Este lesne de înţeles de ce:

  • Cuvântul „tămăduire” este la mare căutare în rândul „credincioşilor” (de unde şi interesul exagerat pentru Sfântul Maslu);
  • Sărbătoarea cade tot timpul în Săptămâna Luminată şi, prin urmare, la hram se pot mânca de toate.

Dar haideți să vedem cât de justificată este o astfel de abordare, ce sărbătorim şi de ce anume în această zi.

Sinaxarul scris de Nichifor Kallist Xanthopol (sec. XIV), care scrie şi slujba sărbătorii (generalizată abia în sec. XVI, fără să fie menționată în Tipicul Mănăstirii Sf. Sava!), ne spune următoarele: „În Vinerea Săptămânii celei Luminate, prăznuim înnoirea Bisericii Preasfintei Stăpânei noastre şi Maicii lui Dumnezeu, care se numeşte „izvor de viață dătător (Ζωοδόχου Πηγή)”. Încă facem pomenirea minunilor celor mari şi mai presus de fire ce s-au făcut întru acea Biserică de Maica lui Dumnezeu”.

La începutul Utreniei acestei zile avem şi următoarea precizare: „Cântăm această slujbă, alcătuită de Nichifor Kallist Xanthopol, întru pomenirea Preasfintei Doamnei Stăpânei de Dumnezeu Născătoare, [numită] „Izvorului celui de viață dătător (Ζωοδόχου Πηγή)”. Deşi n-am aflat această slujbă în tipicuri, s-a pus aici pentru dragostea Născătoarei de Dumnezeu.” 

Citește mai mult

Cea mai veche rugăciune adresată Maicii Domnului (papirus din sec. III)

de

În 1917, Biblioteca „Jonh Rylands” din Manchester, care conţine una dintre cele mai importante colecţii de papirusuri din lume, şi-a adăugat colecţiei un mic fragment care conţine o rugăciune în greacă adresată Fecioarei Maria şi care se pare că datează de la sfârşitul veacului al III-lea. Fragmentul cu numărul 470 din colecţie, a fost publicat abia în 1938, şi la foarte puţin timp după aceea specialiştii în liturghia creştină primară l-au recunoscut ca o formă veche a unei rugăciuni către Fecioara, care este cunoscută în liturghia greacă, latină şi coptă şi este folosită şi astăzi.[1] Papirusul este denumit în mod normal după primul vers al imnului, în latină: Sub tuum praesidium [Sub milostivirea ta].

Citește mai mult

IMNUL ACATIST AL MAICII DOMNULUI – versificare în acrostih alfabetic

de

Vă propunem spre studiu şi rugăciune o nouă traducere versificată (în acrostih) a Imnului Acatist al Maicii Domnului, care, spre deosebire de toate traducerile româneşti de până acum, respectă până şi acrostihul alfabetic din original; adică, fiecare Condac şi Icos începe cu câte o literă din alfabet (în cazul nostru latin, nu grecesc), fiind mai uşor de învăţat pe de rost. Anume datorită acestui acrostih alfabetic mulţi greci au învăţat Acatistul pe de rost şi nu se greşesc ordinea Condacelor şi Icoaselor.

Citește mai mult

Stihul “Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi” în ecteniile liturgice

de

Maica Domnului3

Întrebare: Părinte Petru, majoritatea ecteniilor din slujbele noastre se termină cu o cerere adresată Maicii Domnului, după care strana cântă „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne/mântuieşte-ne pe noi”. Care variantă este corectă şi de ce se cântă acest stih?

* * *

       Răspuns: După cum aţi remarcat şi dumneavoastră, ecteniile liturgice (afară de cele "întreite") se termină cu această cerere:

Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita Stă­pâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fe­cioara Maria, cu toţi sfinţii pomenindu‑o, pe noi înşine şi unii pe/cu alţii, şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm. 

Citește mai mult

Imnul Acatist al Maicii Domnului. O nouă traducere versificată

de

Vă propunem o nouă traducere a Imnului Acatist al Născătoarei-de-Dumnezeu (în format PDF) – ediţia 2016. 

După cum se ştie, acest imn este cântat în biserici în sâmbăta Săptămânii a V-a a Postului Mare, iar în unele mănăstiri şi chiar în casele multor creştini, acesta este citit zilnic sau, cel puţin, săptămânal. În originalul grecesc imnul este în formă versificată, ceea ce înlesneşte memorarea textului de către foarte mulţi credincioşi şi mai ales de către monahi, dar traducerile româneşti de până acum arareori şi-au propus să redea acest farmec al textului versificat. Traducerea de faţă, pe lângă exactitatea teologică şi filologică a textului, şi-a propus să redea, atât cât a fost posibil, o minimă rimă şi metrică, care să sublinieze caracterul poetic al originalului grecesc.

Mai jos redăm şi capitolul părintelui Makarios Simonopetritul despre Imnul Acatist, preluat din cartea sa „Triodul explicat”, care a fost tradusă şi editată de diaconul prof. Ioan Ică jr. Precizăm că textul de mai jos reprezintă o prescurtare şi o redactare suplimentară a studiului realizat de marele teolog athonit. 

Citește mai mult