Highslide for Wordpress Plugin

Sinodul Bisericii Ruse: DESPRE NUMELE DE BOTEZ

Încă pe când eram mic copil, dar destul de bine ancorat în viaţa Bisericii, am observat că în [Republica] Moldova există o mare problemă cu numele de botez. Chiar şi unii preoţi pe care eu îi consideram mai luminaţi, refuzau să boteze cu nume pe care nu le găseau în calendar[ul rusesc], iar dacă alţi preoţi mai „liberali” acceptau anumite nume mai „la modă”, cei care se considerau pe sine „conservatori” şi „tradiționaliști” refuzau să-i pomenească, să-i împărtăşească, să-i cunune sau să-i înmormânteze cu acele nume. Unii chiar inventau tot felul de rugăciuni şi slujbe speciale de schimbare a numelui, cauzând traume duhovniceşti şi psihologice irecuperabile.

Mai târziu, am înţeles că toată această prostie vine din mediul rusesc, unde nu se acceptă nici măcar pronunţii diferite sau traduceri de nume, şi în orice biserică poţi fi refuzat la pomenire, pe motiv că, neavând un nume de sfânt, nu ai nici înger păzitor. Deja de mai bine de zeci ani tot vorbesc despre asta, iar acum opt ani în urmă am scris şi un studiu în care am explicat cum stau lucrurile din punct de vedere ortodox (nu rusesc!).

În 2012, de prin culoarele Patriarhiei Ruse s-a emis şi o circulară care permitea botezarea şi pomenirea la slujbe a celor care poartă nume naţionale din alte ţări, dar impactul acelei circulare a fost minim, iar în Moldova nimeni nu s-a grăbit să o traducă şi să o implementeze. Chiar dacă, între timp, mulţi preoţi moldoveni s-au mai luminat la acest subiect, „iluminarea” nu se datorează indicaţiilor de la Moscova, ci mai degrabă contactului cu România şi Occidentul. Există însă destui preoţi, consideraţi mari „guru” printre „pravoslavnicii moldoveni”, care merg pe vechile principii şi nu acceptă să boteze nici măcar cu variante feminizate ale numelor masculine (Andreea, Mihaela, Gabriela etc.), deşi aceasta este o practică curentă în toate mănăstirile de maici din lume, inclusiv din Rusia.

Recent, pe 26 decembrie 2019, Sinodul Bisericii Ruse (înţelegând şi lipsa de efect a Circularei din 2012) a emis o hotărâre oficială la acest subiect. Am aşteptat trei zile să văd dacă vreun site bisericesc oficial din Moldova o va traduce, întrucât aducerea la cunoştinţă a hotărârilor sinodale este una din obligaţiile episcopilor locului. Dar având atâtea precedente din care am învăţat că nu are rost să mai aştept, am tradus-o personal.

Citește mai mult

Cine au fost sfinţii martiri Inna, Pinna şi Rimma?

ib3973

În luna ianuarie, în 20 de zile, se face pomenirea Sfinţilor Mucenici Inna, Pinna şi Rimma.

Aceştia erau din Sciţia Mică şi au crezut în Hristos ca urmare a predicii Sfântului Apostol Andrei, fiind ucenici ai acestuia. Tradiţia spune că ei înşişi au fost propovăduitori ai lui Hristos şi pe mulţi i-au adus la credinţa în El şi îi botezau.

Într-o iarnă, conducătorul unui trib barbar i-a prins şi i-a silit să jertfească idolilor, dar ei au refuzat. Şi atunci, aceştia au fost legaţi de nişte buşteni şi au fost aruncaţi în Dunăre, suferind îngheţul şi moartea pentru credinţa în Hristos. 

Citește mai mult

Iarăşi despre numele de botez. Un scurt Sinaxar al Sfinţilor ortodocşi din Apus

All-Saints-of-British-Isles-and-Ireland

     Deşi literatura teologică de limbă română şi rusă nu sunt lipsite de studii şi articole despre punerea numelor de botez, mulţi preoţi din Republica Moldova, dar mai ales din Rusia, încă refuză să boteze copiii care nu poartă nume de sfinţi, iar dacă aceştia au fost totuşi botezaţi cu astfel de nume, preoţii respectivi refuză să pomenească orice nume care nu se găseşte în lista de sfinţi publicată în fiecare an în Calendarul Bisericii Ruse. În Biserica Ortodoxă Română, la acest capitol, situaţia e mai bună numai că, de multe ori, se cade deja în cealaltă extremă, acceptându-se orice nume, şi aceasta nu pentru că preoţii români ar fi cu mult mai destupaţi la minte, ci pentru că nu-i interesează cu ce nume botează, făcând întru totul pe placul părinţilor (plătitori). Acum însă nu vreau să ating această latură oarecum subiectivă, ci mi-am propus să abordez problema numelor în Biserica Ortodoxă Rusă. Cu această ocazie, vreau să punctez trei idei importante: 

Citește mai mult

Circulară a Bisericii Ruse despre pomenirea numelor de botez

În centrele eparhiale din cuprinsul Patriarhiei Moscovei a fost trimisă circulara Nr. 01/4299 din 31.08.2012, semnată din încredinţarea patriarhului Kiril de către şeful Administraţiei Patriarhale, mitropolitul Varsanufie de Saransk şi Mordovia. Iată textul acesteia:

 „La Patriarhia Moscovei vin scrisori în care se atrage atenţia asupra cazurilor de refuz al pomenirii liturgice sau participare la [Sfintele] Taine ale credincioşilor ortodocşi care sunt botezaţi în alte Biserici Ortodoxe Locale (de exemplu: [în Bisericile] Bulgară, Georgiană, Română, Sârbă, Finlandeză ş.a.), unde li se pun nume care lipsesc din Calendarul Bisericii Ortodoxe Ruse.

În tradiţiile unor Biserici Locale se admite ca la botez pruncii să fie numiţi cu nume naţionale, care lipsesc din Calendare.

În legătură cu cele expuse mai sus, conform binecuvântării Sanctităţii Sale, Patriarhul Moscovei şi al tuturor Rusiilor Kiril, amintim că nu trebuie admise careva restricţii în pomenirea liturgică şi primirea la Tainele Bisericii a credincioşilor care poartă nume naţionale şi sunt botezaţi în Bisericile Ortodoxe Locale.

Rog să aduceţi la cunoştinţă această informaţie stareţilor de mănăstiri şi parohilor din eparhia încredinţată [Preasfinţiilor] Voastre”. 

Citește mai mult

Despre numele de botez. Există nume “creştine” şi “necreştine”?

Întrebare: Părinte Petru, vă rog să explicaţi de ce unii preoţi din Moldova nu vor să boteze cu nume precum Mihaela, Florin, Ovidiu, Lilia ş.a.? Este adevărat că persoanele care nu primesc nume de Sfinţi nu au Înger Păzitor şi dacă au nume necreştineşti trebuie să şi le schimbe pentru a fi pomeniţi la slujbă?

Răspuns: Consider această problemă drept una foarte dureroasă pentru Biserica Ortodoxă în general, şi pentru cea din Moldova în particular, pentru că din cauza modei de a pune copiilor nume exotice, dar şi a inculturii unor preoţi, copiii ajung să sufere un anumit disconfort sau chiar o traumă psihologică atunci când li se spune că nu pot fi pomeniţi la slujbe cu un anumit nume sau că nu ar avea „înger păzitor”. Şi ca să elucidăm această problemă, voi încerca să o abordez sistematic, în câteva puncte. Totodată, menţionez că subiectul nu ţine numai de teologie, ci şi de lingvistică, istorie şi chiar de cultură generală.

Citește mai mult