Highslide for Wordpress Plugin

Catehizare şi Misiune

Despre numele de botez. Există nume „creştine” şi „necreştine”?

de

Întrebare: Părinte Petru, vă rog să explicaţi de ce unii preoţi din Moldova nu vor să boteze cu nume precum Mihaela, Florin, Ovidiu, Lilia ş.a.? Este adevărat că persoanele care nu primesc nume de Sfinţi nu au Înger Păzitor şi dacă au nume necreştineşti trebuie să şi le schimbe pentru a fi pomeniţi la slujbă?

Răspuns: Consider această problemă drept una foarte dureroasă pentru Biserica Ortodoxă în general, şi pentru cea din Moldova în particular, pentru că din cauza modei de a pune copiilor nume exotice, dar şi a inculturii unor preoţi, copiii ajung să sufere un anumit disconfort sau chiar o traumă psihologică atunci când li se spune că nu pot fi pomeniţi la slujbe cu un anumit nume sau că nu ar avea „înger păzitor”. Şi ca să elucidăm această problemă, voi încerca să o abordez sistematic, în câteva puncte. Totodată, menţionez că subiectul nu ţine numai de teologie, ci şi de lingvistică, istorie şi chiar de cultură generală.

Citește mai mult

Curriculum şcolar la disciplina de Religie – cultul ortodox, pentru clasele I-IX

de

Vă propunem Curriculum şcolar la disciplina de Religie – cultul ortodox, pentru clasele I-IX (PDF), elaborat de Ministerul Educaţiei Republicii Moldova împreună cu reprezentaţii Bisericii Ortodoxe. Amintim că teologii romano-catolici din Republica Moldova au subscris acestui plan de învăţământ şi vor preda după acelaşi curriculum ca şi ortodocşii.

Religia a fost introdusă ca disciplină opţională în şcolile moldoveneşti începând cu anul de învăţământ 2010-2011, dar primul an a fost considerat un an de probă, fără un curriculum exact şi fără suficiente manuale pentru elevi. Între timp, Ministerul Educaţiei, în colaborare cu teologi şi clerici din Moldova, a editat mai multe manuale şi ghiduri pentru profesori, încât predarea Religiei să fie la nivelul predării celorlalte discipline şcolare.

Conform Hotărârii de Guvern din 2 iulie 2010, disciplina poate fi predată doar la clasele primare şi gimnaziale (I-IX) şi doar la cererea scrisă a părinţilor. De aceea îi îndemnăm pe părinţi să scrie neîntârziat cerere ca copiii lor să înveţe cuvântul lui Dumnezeu la şcoală.

 

Despre „Talisman”, „Visul Maicii Domnului” şi „Epistolie”. Atenţie la scrieri religioase false!

de

Recent am fost întrebat de o creştină din Republica Moldova:

Adresându-mă cu o problemă la un preot, am fost sfătuită să citesc de 40 de ori Talismanul şi Visul Maicii Domnului, şi să le port cu mine tot timpul. Pe internet am citit păreri diferite despre aceste scrieri, dar nu ştiu ce să cred pentru că sfatul l-am primit de la un preot bătrân şi el le propunea spre vânzare chiar în biserica lui. Ce trebuie noi să credem despre aceste cărţi?

Răspuns: Problema la care vă referiţi este la fel de veche ca şi istoria Bisericii Creştine, pentru că chiar din secolul întâi, în lume au apărut tot felul de scrieri apocrife (false), puse pe seama apostolilor sau a Mântuitorului Însuşi, dar acestea nu sunt inspirate de Dumnezeu şi n-au fost niciodată recunoscute sau recomandate de Biserică (în întregimea ei). Nu excludem că unele din aceste scrieri au apărut „din intenţii bune”, fiind scrise de oameni evlavioşi, probabil ca şi preotul care v-a dat acel sfat, dar faptul că ei nu cunoşteau bine învăţătura Bisericii şi nici nu aveau binecuvântarea Bisericii în răspândirea acelei învăţături, a făcut ca acele scrieri să devină chiar periculoase pentru mântuirea omului. Printre ele se numără „Talismanul”, „Visul Maicii Domnului”, „Epistolia [Domnului Iisus Hristos]” ş.a.  Acestea propun „căi uşoare”, dar ireale de a ajunge la Dumnezeu, de aceea trebuie ca aceste scrieri să dispară din casele tuturor creştinilor, nemaivorbind de biserici. Daţi-le foc şi bucuraţi-vă că aţi scăpat de înşelare. Ar fi prea simplu ca, purtând în buzunar sau în gentuţă o broşurică cu un text scris de nişte amatori, să fii ajutat şi mântuit în mod automat. Aşa ceva nu există şi nici nu poate exista. Chiar dacă am purta cu noi Biblia sau cartea de rugăciuni, tot nu ne-ar ajuta la nimic, pentru că ajutorul şi mântuirea vin numai dacă citim şi îndeplinim cele scrise în Biblie şi în alte cărţi aprobate de Biserică, de regulă prin binecuvântarea unui arhiereu.

Reţineţi un lucru simplu: rezolvarea problemei dumneavoastră, dar şi problemele tuturor creştinilor,  trebuie să înceapă cu mărturisirea păcatelor şi îndreptarea vieţii păcătoase. Acest lucru va putea fi realizat numai dacă ne vom ruga şi noi cu credinţă, cerând ajutorul lui Dumnezeu. Deci noi trebuie să-L căutăm pe Dumnezeu Cel Viu (fiinţă tri-personală), dar nu să-l concepem ca pe o energie sau putere impersonală, care ne ajută prin copierea şi purtarea de cărticele, talismane, brăţări sau chiar cruciuliţe la gât, fără a crede şi a şti ceva despre Hristos care S-a răstignit pe cruce pentru mântuirea noastră.

Citește mai mult

Despre învăţăturile proaste ale unor preoţi şi despre cele 24 de vămi

de

 

Întrebare: Părinte Petru, cât de corect este obiceiul unor preoţi de a da la Spovedanie canonul de a aprinde 24 de lumânări pentru cele 24 de vămi şi ce sunt „vămile văzduhului”.

Răspuns: Întrebarea e foarte bună, numai că răspunsul meu s-ar putea să-i deranjeze pe mulţi preoţi care fie nu ştiu, fie prostesc lumea, încercând să aducă venituri bisericii sau lor înşişi prin vinderea de lumânări, Biblii la 3-4 preţuri, aprinderea de policandre sau alte chestiuni de genul acesta. Cu multă durere în suflet, sunt nevoit să vă spun să fugiţi de asemenea preoţi sau, cel puţin, să nu vă mai spovediţi la ei. Şi asta nu pentru că n-ar avea harul preoţiei (care e altceva decât harul mântuitor al fiecărui creştin), ci pentru vă pot călăuzi greşit, chiar dacă slujbele săvârşite de ei sunt valabile din punct de vedere sacramental. Niciodată nu trebuie să credem în efecte mecanice ale unor rituri bisericeşti, ci trebuie să căutăm pocăinţa profundă şi schimbarea vieţii noastre conform poruncilor lui Dumnezeu (pe care le găsim în primul rând în Sfânta Scriptură). Este o prostie să spui sau să crezi că dacă aprinzi un anumit număr de lumânări în anumite momente ale slujbei sau ale zilei, totul se va rezolva de la sine. Este absurd şi păgâneşte să credem că dacă dăm de pomană 24 de cănițe, 24 de colăcei sau 24 de alte lucruri, ne-am cumpărat sau ne-am asigurat în vreun fel mântuirea. E şi mai grav când credem că astfel de obiceiuri i-ar ajuta pe cei adormiţi, chiar dacă ei au dus un mod de viaţă necreştinesc, departe de Biserică.

Iar acum despre vămi:

Citește mai mult

Despre citirea Evangheliei la Sfânta Liturghie

de

Întrebare: Părinte Petru, de ce la Liturghie, în fiecare an, se citesc aceleaşi fragmente din Evanghelie, iar altele mai interesante şi poate mai importante nu se citesc niciodată? Biserica se gândeşte serios la evanghelizarea credincioşilor sau consideră citirea Bibliei doar ca un ritual?

Răspuns: Problema e foarte complexă şi nu vizează doar citirile din Evanghelie, ci şi pe cele din Apostol. E şi mai complicată problema cu lecturile din Vechiul Testament care aproape că au fost excluse din citirea liturgică (cu excepţia Postului Mare şi a marilor sărbători), dar acest subiect depăşeşte limitele întrebării. Menţionez totuşi că Psaltirea se citeşte zilnic la slujbe, cu excepţia Săptămânii Luminate, dar cea mai mare parte a Vechiului Testament nu se citeşte niciodată în Biserică, rămânând mai mult ca citire particulară a fiecăruia.

Citește mai mult

„Preoţia sacramentală” vs „preoţia universală”

de



Întrebare: Părinte Petru, am citit pe un blog baptist precum că Biblia n-ar vorbi despre vreo „preoţie sacramentală”, iar ortodocşii greşesc prin faptul că îşi pun încrederea în puterea preoţilor de a ierta păcatele, permiţându-şi chiar să greşească fără măsură. Ce ne puteţi spune despre asta?

Răspuns: Sunt două întrebări diferite şi foarte vaste, iar pentru a răspunde la ele, trebuie să lămurim în primul rând termenii biblici, după care să dăm câteva explicaţii sumare. Iată ce termeni foloseşte Sfânta Scriptură:


Citește mai mult

Despre apocalipsă şi sfârşitul lumii

de

Întrebare: Părinte Petru, cum trebuie să interpretăm profeţiile apocaliptice făcute în ultima vreme şi cum putem evita apocalipsa? Ce crede Biserica despre sfârşitul lumii?

      Întrebarea este de o permanentă actualitate, nu doar una de moment, dar trădează o necunoaştere a noţiunilor şi a învăţăturii creştine despre sfârşitul lumii. Voi încerca să dau un răspuns câte de cât sistematic, care sper să-i lămurească pe cât mai mulţi.


Citește mai mult

Formare misionară la tema: „Diferenţa dintre idol şi icoană din perspectivă biblică”

de

În data de 26 mai 2011, în incinta Academiei de Teologie Ortodoxă din Chişinău, am participat la un nou seminar de pregătire a misionarilor ortodocşi, la care au venit în jur de 30 de doritori, printre care şi câţiva preoţi. Titlul seminarului a fost „Diferenţa dintre idol şi icoană din perspectivă biblică”.

În calitate de co-prezentatori ai temei au fost invitaţi prot. Iulian Raţă şi dl Mihai Constandache. Prezentarea s-a axat pe studiul meu despre idol şi icoană, la care părintele Iulian şi dl Costandache au venit cu mai multe completări de ordin teoretic şi practic.

În a doua parte a seminarului s-au adresat mai multe întrebări despre sensul icoanei, exagerările care se fac în legătură cu cinstirea acestora, precum şi modalitatea de a-i face pe eterodocşi să înţeleagă sensul şi valoarea icoanei ortodoxe.

La final toţi cei prezenţi au primit câte o copie a studiului despre idol şi icoană, iar organizatorii şi-au arătat disponibilitatea de a organiza şi în continuare astfel de întâlniri, în special la tema combaterii sectei „Martorilor lui Iehova”. 

Monahismul şi preoţia în viaţa Bisericii

de

Un rol aparte în trăirea Evangheliei şi afirmarea învăţăturii Mântuitorului în viaţa de zi cu zi îl are monahismul, pe care, încă din primele secole creştine, îl întâlnim organizat sub ambele forme: anahoretic şi cenobitic. Aceşti creştini plini de Duhul, aceşti viteji ai Ortodoxiei strălucesc pe firmamentul Bisericii noastre ca nişte luceferi călăuzindu-ne din noaptea păcatului la lumina cea dătătoare de viaţă, atât prin viaţa şi exemplul personal, cât şi prin operele, minunile pe care le fac şi după trecerea de pe acest tărâm ca adevăraţi slujitori ai lui Hristos şi ai oamenilor.

Citește mai mult

O replică lui Constantin Tănase, care batjocoreşte tot „Timpul”

de

Dl Constantin Tănase, editorialist la cotidianul „Timpul”, ispirat probabil de zeul Dionysos sau Bachus, a înşirat pe hârtie un articol intitulat „Ah, cum v-aş tunde eu bărbile, preacuvioşilor!”, în care aminteşte şi de persoana mea.

De obicei nu răspund la astfel de provocări, dar pentru că imaginea Bisericii şi a preoţilor este tot mai des şifonată în presa de mahala, folosindu-mă de dreptul la replică, am să scriu câteva idei acestui domn:

Citește mai mult