Highslide for Wordpress Plugin
Meniu Închide

Categorie: Liturgică şi Tipic

Circulară a Bisericii Ruse despre pomenirea numelor de botez

În centrele eparhiale din cuprinsul Patriarhiei Moscovei a fost trimisă circulara Nr. 01/4299 din 31.08.2012, semnată din încredinţarea patriarhului Kiril de către şeful Administraţiei Patriarhale, mitropolitul Varsanufie de Saransk şi Mordovia. Iată textul acesteia:

 „La Patriarhia Moscovei vin scrisori în care se atrage atenţia asupra cazurilor de refuz al pomenirii liturgice sau participare la [Sfintele] Taine ale credincioşilor ortodocşi care sunt botezaţi în alte Biserici Ortodoxe Locale (de exemplu: [în Bisericile] Bulgară, Georgiană, Română, Sârbă, Finlandeză ş.a.), unde li se pun nume care lipsesc din Calendarul Bisericii Ortodoxe Ruse.

În tradiţiile unor Biserici Locale se admite ca la botez pruncii să fie numiţi cu nume naţionale, care lipsesc din Calendare.

În legătură cu cele expuse mai sus, conform binecuvântării Sanctităţii Sale, Patriarhul Moscovei şi al tuturor Rusiilor Kiril, amintim că nu trebuie admise careva restricţii în pomenirea liturgică şi primirea la Tainele Bisericii a credincioşilor care poartă nume naţionale şi sunt botezaţi în Bisericile Ortodoxe Locale.

Rog să aduceţi la cunoştinţă această informaţie stareţilor de mănăstiri şi parohilor din eparhia încredinţată [Preasfinţiilor] Voastre”. 

Pentru o teologie “completă”…


Motto: „Cu prostul neşcolarizat, te lupţi puţin şi ai scăpat;
Dar duci o muncă colosală cu prostul care… are şcoală”.

 Blogosfera pseudo-ortodoxă şi pseudo-duhovnicească din România a început o nouă campanie de răspândire a unor materiale scoase din context, care chipurile ar desfiinţa „teologia academică” şi „i-ar pune la punct” pe toţi cei care îndrăznesc să meargă împotriva „Tradiţiei”. Anonimatul şi mediocritatea evidentă a celor care administrează acele bloguri trebuia demult boicotată, dar iată că mai sunt unii care se arată încântaţi de falsa lor mărturie şi încep să creadă că între ştiinţa teologică şi spiritualitatea filocalică ar exista un conflict iremediabil. Aceasta e prima şi cea mai gravă capcană întinsă trăirii conştiente în Biserică.

O personalitate enciclopedică precum Sf. Nicodim Aghioritul este intenționat ignorată de aceşti diversionişti, şi aceasta pentru că Sf. Nicodim, contrar ideilor lor preconcepute, cita şi traducea literatură occidentală, era adeptul împărtăşirii sistematice, critica anumite adaosuri liturgice neadecvate (Troparul Ceasului III în epicleză şi cuvintele „Prefăcându-le cu Duhul Tău cel Sfânt” din Anaforaua Sf. Vasile cel Mare), nu încuraja săvârşirea parastaselor în zilele de duminică etc. În acelaşi timp, Sf. Nicodim era un mare cunoscător şi trăitor al Filocaliei, alături de alţi monahi savanţi ai timpului precum Atanasie din Paros, Macarie al Corintului, Nichifor Theotokis ş.a.  

Un glas care strigă în pustie. Mă bucur că strigăm la fel…

Diaconul prof. Ioan Ică jr.,
Cateheză liturgică despre înţelesurile uitate şi neştiute ale slujbelor Bisericii

       Despre toate acestea am scris şi eu în nenumărate rânduri, iar părintele prof. Ioan Ică jr. a reuşit o sinteză care, expusă sub forma unui curs incitant, sper să aibă un impact mai vizibil. Şi totuşi, experienţa mă face să fiu sceptic… Să dea Domnul să mă înşel! 

       Înţelesurile cultului trebuie redescoperite şi trăite dinamic, căci fără acest lucru Ortodoxia devine tot mai seacă şi mai ritualistă. Din păcate, acest lucru nu se învaţă în prea multe şcoli de teologie, nemaivorbind de faptul că, cateheza liturgică pentru simplii credincioşi lipseşte cu desăvârşire. 

Imnul Acatist al Maicii Domnului. O nouă traducere versificată

Vă propunem o nouă traducere a Imnului Acatist al Născătoarei-de-Dumnezeu (în format PDF) – ediţia 2016. 

După cum se ştie, acest imn este cântat în biserici în sâmbăta Săptămânii a V-a a Postului Mare, iar în unele mănăstiri şi chiar în casele multor creştini, acesta este citit zilnic sau, cel puţin, săptămânal. În originalul grecesc imnul este în formă versificată, ceea ce înlesneşte memorarea textului de către foarte mulţi credincioşi şi mai ales de către monahi, dar traducerile româneşti de până acum arareori şi-au propus să redea acest farmec al textului versificat. Traducerea de faţă, pe lângă exactitatea teologică şi filologică a textului, şi-a propus să redea, atât cât a fost posibil, o minimă rimă şi metrică, care să sublinieze caracterul poetic al originalului grecesc.

Mai jos redăm şi capitolul părintelui Makarios Simonopetritul despre Imnul Acatist, preluat din cartea sa „Triodul explicat”, care a fost tradusă şi editată de diaconul prof. Ioan Ică jr. Precizăm că textul de mai jos reprezintă o prescurtare şi o redactare suplimentară a studiului realizat de marele teolog athonit. 

Despre Utrenia săvârşită seara şi alte anomalii tipiconale

Întrebare:  Părinte, de ce în majoritatea mănăstirilor ruseşti Utrenia se săvârşeşte de fiecare dată seara, unită cu Vecernia? Care este explicaţia liturgică a acestei tradiţii şi cât de corectă este ea?

Răspunsul meu l-am expus într-un mic studiu (PDF), în care am explicat mai pe larg anomalia săvârşirii Utreniei seara, a pravilei comune şi a altor rânduieli specifice mănăstirilor (iar paţial şi parohiilor) din Biserica Ortodoxă Rusă. În acest scurt studiu n-am putut să nu scriu şi despre anomalia săvârşirii Vecerniei dimineaţa, dar unele aspecte le-am tratat mai superficial, încercând să fiu cât mai aproape de întrebare. Discuţiile le putem continua la comentarii. 

În acelaşi context se recomandă şi articolul: Despre slujba Litiei şi a binecuvântării pâinilor

RÂNDUIELILE TUNDERILOR MONAHALE. STUDIU ISTORICO-LITURGIC

schima mare


În vara anului 2010, în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, basarabeanca Monica Grama a susţinut o teză de master despre istoria rânduielilor de tundere în schima monahală.


Şi astăzi lucrarea rămâne a fi unică în spaţiul românesc, iar cel mai important capitol al lucrării a fost publicat şi în revista “Altarul Reîntregirii” nr. 2/2011, pp. 169-204.


Cu acordul autorului, după anumite corectări şi îmbunătăţiri făcute de noi, acest studiu istorico-liturgic este publicat şi pe acest site (în PDF) şi poate fi citat doar cu menţionarea autorului şi a acestei surse electronice.


Noul Liturghier românesc, Bucureşti – 2012

La începutul acestui an (2012), după câţiva ani de aşteptare[1], Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române a scos o nouă ediţie a Liturghierului. Mai mulţi preoţi şi studenţi teologi au vrut să afle ce părere am eu despre această ediţie şi modificările făcute de Comisia Liturgică (din 2 oameni!) de pe lângă Sfântul Sinod al BOR.

Nu mi-am propus şi nici nu cred că voi ajunge să fac o recenzie detaliată a acestei ediţii, dar am constat următoarele:   

Diaconul Ioan Ică jr. – Integrala comentariilor liturgice bizantine

Recent (februarie 2012), la Editura „Deisis” din Sibiu, a apărut o nouă carte intitulată: „De la Dionisie Areopagitul la Simeon al Tesalonicului — integrala comentariilor liturgice bizantine (studii Şi texte)”. Volumul de aproape 500 de pagini aparţine neobositului editor şi comentator de texte patristice, diaconul Ioan Ică jr., profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu.

Lucrarea conţine comentariile lui Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul, Gherman al Constantinopolului, Nicolae de Andida, Nicolae Cabasila şi Simeon al Tesalonicului. Aceste texte patristice sunt prefaţate de un studiu introductiv foarte amplu şi exhaustiv (cum n-a mai văzut teologia românească) şi de câte o introducere separată la fiecare din aceste tâlcuiri.