Highslide for Wordpress Plugin
Meniu Închide

Iarăşi despre “necurăţia femeilor” şi nu numai…

fotor510-800x564

Am observat un interes sporit pentru subiectul despre locul femeii în Biserică în perioada ciclului menstrual. Era şi firesc să se întâmple aceasta, din moment ce sute de episcopi şi mii de preoţi din lumea ortodoxă (inclusiv din BOR) niciodată n-au fost de acord cu interdicţia de intrare a femeilor în biserică în perioada ciclului lunar.

După cum am arătat şi în articolul precedent, o astfel de abordare poate fi considerată una „liberală” faţă de Vechiul Testament, dar, în acelaşi timp, este una tradiţională şi autentică pentru Biserica Noului Testament.

Ca de obicei, n-au lipsit nici criticile şi acuzaţiile de erezie sau, cel puţin, sminteală. Şi dacă peste acuzaţiile şi atacurile la persoană pot trece uşor, fiind vaccinat împotriva prostiei, atunci când e vorba despre erezie sau sminteală cred că trebuie să-mi argumentez poziţia, căci chiar nu vreau să semăn neînţelegere, tulburare şi sminteală în rândul clericilor sau credincioşilor. Totodată, vreau să-mi cer iertare dacă am supărat sau smintit pe cineva în cadrul acelor dezbateri virtuale, mai ales că nu am făcut-o intenţionat şi nici măcar din dorinţa de a mă apăra pe mine, ci mai degrabă din necesitatea de a pune la punct pe diferiţi amatori cărora le adresez acest răspuns…

Deci voi veni cu câteva argumente prin care-mi voi reconfirma poziţia exprimată anterior. Dacă toată lumea ar fi citit cu atenţie studiul maicii prof. dr. Vassa Larina şi textul din Constituţiile Apostolice (redat în articolul precedent), poate că nici nu era nevoie de aceste lămuriri. Acum însă, când deja s-au scris sute de comentarii la subiect, sunt nevoit să completez cu următoarele afirmații: 

I.   De fiecare dată când apare câte un articol care generează „brainstorming teologic”, chiar dacă el nu are nimic eretic sau smintitor în el însuşi, dintr-odată ies la iveală şi „legionarii ortodocşi” care, fără nici o cultură a dialogului, nemaivorbind de pregătirea teologică, încep să acuze şi să facă diferite comparaţii nepotrivite de genul: „cine eşti tu ca să-l contrazici pe părintele Cleopa?”. E ca şi cum ai întreba: „Cine este mai mare: Mihai Eminescu, Albert Einstein sau Alexandru Macedon?” Bineînţeles, fiecare a fost mare în domeniul său şi comparaţia lor este pur şi simplu imposibilă. Aşa se întâmplă şi în mediul bisericesc, unde practic există 3 tipuri de autorităţi, care la modul ideal ar fi bine să fie una singura, dar în realitate aceasta se întâmplă destul de rar şi de cele mai multe ori, oameni cu harisme diferite, au colaborat fructuos spre binele Bisericii, fără să se desconsidere reciproc (cf. I Corinteni, cap. 12). Este vorba despre autoritatea canonică (sinoadele şi ierarhii), autoritatea teologico-ştiinţifică şi autoritatea duhovnicească. Cum am mai spus, au existat puţine persoane în istoria Bisericii care au reuşit să se impună sub toate aceste trei aspecte (poate doar: Atanasie cel Mare, Vasile cel Mare, Grigore Teologul, Grigore de Nyssa, Ioan Gură de Aur, Grigore Palama şi poate alţi câţiva – dar nici aceştia nu au excelat în toate), iar părintele Cleopa, după părerea mea, nu poate fi numărat printre ei pe simplul motiv că nu a fost ierarh al Bisericii, iar din punct de vedere teologic a fost un foarte bun autodidact, dar nu mai mult. Nu este cazul să-i enumer scăpările teologice, mai ales că acestea nu-i ştirbesc cu nimic autoritatea duhovnicească şi nici şansa de a se număra printre sfinţi! Până la urmă, Biserica niciodată nu a considerat că sfinţii ar fi infailibili, ci numai Sinoadele Ecumenice ale Bisericii! De aici rezultă foarte clar că nici eu nu pretind la infailibilitate, iar dacă cineva vede în mine o autoritate, cu siguranţă este mai îndreptăţit să vadă una teologico-ştiinţifică, decât una duhovnicească, ceea ce nu înseamnă că un teolog (în sensul ştiinţific al cuvântului) este din start un om fără preocupări duhovniceşti, mai ales dacă acesta este şi monah. Şi cred că acelaşi lucru este valabil şi în cazul maicii Vassa Larina, o fecioară poliglotă şi foarte erudită, care a scris numeroase studii ştiinţifice de liturgică şi nu numai, în care nu face altceva decât să prezinte vechile izvoare, dar nu selectiv, cum o fac unii, ci exhaustiv şi studiate în paralel. De aceea am şi spus că studiul dânsei la subiectul despre „necurăţia rituală” este unul foarte bun.

Deci, revenind la subiectul despre femeile în perioada ciclului menstrual, eu ştiu foarte bine că părintele Cleopa a avut o altă părere decât cea expusă de mine. Ei şi ce? Avem noi o oficializare a părerii sfinţiei sale la nivel panortodox? Sau măcar duhovnicii români au fost cu toţii exact de aceeaşi părere? Nu! Atunci de ce să nu luăm în calcul şi celelalte autorităţi: canonică şi teologico-ştiinţifică sau chiar opiniile altor personalităţi duhovniceşti? Iată, de exemplu, patriarhul Pavle al Serbiei (citat de Vassa Larina), care fără îndoială a fost nu doar un mare ierarh al Bisericii, ci şi un bun teolog, şi un om foarte duhovnicesc, consideră că femeile post să intre în biserică în perioada ciclului menstrual şi chiar să ia anafură şi agheasmă. Ce facem în acest caz cu părintele Cleopa? Îl ignorăm sau îl anatemizăm? Bineînţeles că nu! S-ar putea ca unii începători să aibă nevoie anume de poziţia părintelui Cleopa, dar asta nu înseamnă că ea este singura şi automat devine normativă pentru toţi. Nicidecum! Şi iată de ce…

II. Unii „legionari ortodocşi” au sărit cu învinuirea că cei ce permit femeilor intrarea în biserică în perioada ciclului menstrual încalcă şi desfiinţează textul biblic de la Levitic 15, care vorbeşte foarte clar despre interdicţiile în cazul lor. Împotriva acestei acuzaţii, bazate pe un singur text biblic, eu vin cu alte 5 împotrivă.

1. Sinodul Apostolic a anulat prescripţiile levitice, stabilind ca creştinii să se ferească doar de idoli, de desfrânare, să nu mănânce animale sugrumate şi să nu bea sânge (Fapte 15:20, 29). Dacă Vechiul Testament a rămas în vigoare în toate aspectele lui, atunci „legionarii ortodocşi” ar trebui nu numai să se taie împrejur, ci conform aceleeaşi cărţi a Leviticului (cap. 11) să nu mănânce carne de porc sau de iepure, iar Paştile şi alte sărbători să le sărbătorească ca evreii.

2.  Atunci când o femeie cu scurgere de sânge s-a atins de Hristos, Domnul nu a certat-o (aşa cum s-ar fi cuvenit după cartea Levitic, 15), ci i-a lăudat credinţa (vezi Matei 9:20-22). Poate cineva să se considere un mai bun împlinitor al Legii decât Însuşi Dătătorul Legii?

3.  În alt loc din Evanghelie (Matei 15:17-20) Mântuitorul arată foarte clar că nu cele exterioare spurcă pe om, ci cele ce ies din inimă: gândurile rele, uciderile, adulterele, desfrânările, furtul, mărturiile mincinoase, hulele etc. – acestea sunt cele care spurcă pe om. Deci nici menstruaţia nu spurcă femeia, căci altfel Hristos n-ar fi lăudat femeia respectivă care s-a atins de El şi s-a vindecat. 

4. În Epistola către Evrei (cap. 7-10) Sf. Ap. Pavel arată caracterul simbolic şi alegoric ale multor prescripţii levitice, în special cele legate de Templu şi Jertfe. Tot aşa, mai mulţi părinţi şi scriitori bisericeşti în epoca primară a Bisericii au înţeles prescripţiile despre „necurăţia rituală” ca o alegorie la necurăţia păcatelor. 

5. Multe din prescripţiile Legii Vechi, cum sunt de exemplu cele despre lepră (expuse la Levitic 14, imediat înaintea prescripţiilor despre menstruaţie), nu au avut nici o valoare teologică, ci una strict igienică şi cultural-civilizaţională. Poporul evreu trebuia să crească şi să se înmulţească, ca să facă faţă nu doar atacurilor armate, ci şi civilizaţiei celorlalte popoare din jur, cu care deseori intrau în contact şi erau tentaţi să-şi lase şi credinţa de dragul civilizaţiei lor. Tocmai de aceea, spre mirarea tuturor, Moise porunceşte evreilor să poarte o lopată cu ei, ca atunci când îşi vor realiza necesităţile fiziologice, să-şi îngroape fecalele (Deuteronom 23:13), pentru că acestea puteau fi focar de infecţie. Dar n-am văzut pe nici un "împlinitor al Bibliei" să umble cu lopata după el. Numai să nu spuneţi că regula nu mai este actuală, căci exact acest lucru îl spuneam eu şi despre prescripţiile privind menstruaţia, în contextul în care, toată lumea civilizată poartă chiloţi (ceea ce nu se întâmpla nici măcar la început sec. XX), iar mai nou, s-au inventat şi absorbantele pentru femei.

III. Un alt argument al „legionarilor” îl reprezintă Canoanele Sf. Dionisie şi Timotei ai Alexandriei. Trecând peste faptul că nu oricui îi este dat să înţeleagă şi să tâlcuiască Canoanele, vreau să amintesc că împotriva acestor prescripţii canonice există şi altele, contrarii lor: 

1. Aşa cum scrie şi în studiul maicii Vassa Larina, este vorba de Didascalia (Antiohia, sec. III), „Constituţiile Apostolice” (Antiohia, sec. IV – care conţin nu doar capitolul despre „necurăţiile rituale”, ci şi cele 85 de „Canoane Apostolice”), precum şi de învăţăturile Sf. Grigore Dialogul, papă al Romei. Deosebit de relevant este şi Canonul 1 al Sf. Atanasie cel Mare, care compară scurgerile femeilor şi bărbaţilor cu curgerea nasului sau scuipatul; şi tot Sf. Atanasie precizează că aceste scurgeri fireşti nu sunt păcat sau necurăţie, iar cei ce afirmă aceasta, mai degrabă ei sunt "necuraţi la minte". Deci, toate aceste izvoare contrazic părerile Sf. Dionisie şi Timotei. Iar noi, dacă nu ne putem lămuri în această contradicţie, atunci, cel puţin, să ştim că problema „necurăţiei rituale” nu a avut o abordare unilaterală, ci chiar Sfinţii Părinţi au avut păreri diferite în această privinţă.

2.  S-a mai invocat şi Canonul 28 al Sf. Ioan Postitorul în legătură cu care vreau de asemenea să fac unele precizări. În primul rând, aceste Canoane nu aparţin Sf. Ioan Postitorul, patriarhul Constantinopolului (sec. VI), ci ierodiaconului Ioan Postitorul din Constantinopol (sec. IX). Orice profesor serios de Drept Canonic vă va confirma acest lucru, dar şi faptul că, după Sinodul VII Ecumenic, disciplina canonică a Bisericii a fost puternic influenţată de anumite curente monahale exagerate şi de o revenire la unele prescripţii levitice, care după acelea au fost aplicate selectiv. De exemplu, din aceeaşi perioadă avem Canonul 38 al Sf. Nichifor Mărturisitorul (†828), care spune următoarele: „De va naşte femeia şi pruncul este în primejdie de moarte, după trei sau cinci zile să se boteze acel prunc, dar se cuvine ca altă femeie botezată şi curata sa-l alăpteze; iar mama lui nici să nu intre în dormitorul unde este pruncul şi în general nici să nu se atingă de el, până ce nu se va curaţi deplin după 40 de zile şi nu va primi de la preot rugăciunea.” Nu se ştie în ce măsură acest Canon a fost respectat vreodată, dar este clar că în majoritatea cazurilor, creştinii de atunci pur şi simplu nu aveau case atât de spaţioase ca să-şi permită să aibă dormitor special pentru copil în care mama să nu poată intra, nemaivorbind de dificultatea de a găsi şi, probabil şi de a plăti, o doică. Nu mai spun de faptul că autorul acestui Canon n-avea nici habar de fiziologia femeii şi că ea putea pierde laptele pentru totdeauna, ca urmare a unei astfel de interdicţii. De aceea, pe bună dreptate, unii consideră această prevedere a Sf. Nichifor drept una misogină şi inumană. Canoanele anterioare, 2 al Sf. Dionisie al Alexandriei (†264) şi 7 al Sf. Timotei al Alexandriei (†385), vorbesc doar despre oprirea de la împărtăşire a femeilor în perioada necurăţiei lunare (similară cu cea post-natală), nu şi despre neatingerea lor de altcineva. Aici însă totul s-a dus la extrem, iar în perioada imediat următoare, în Molitfelnic apar rugăciuni care vorbesc despre necurăţia femeii ce a născut – texte care în Molitfelnicul pre-iconoclast (Barberini 336 gr.) nu se întâlnesc. 

3. Observăm că în Canoanele lui Dionisie şi Timotei nu sunt prevăzute epitimii pentru femeile care „încalcă regula” în această perioadă, pe când Ioan Postitorul le opreşte pentru 40 de zile de la împărtăşire dacă numai au îndrăznit să se atingă de cele sfinte. Mai mult decât atât, acelaşi Ioan Postitorul practic "falsifică" vechile Canoane, căci Sf. Dionisie nici nu aminteşte despre termenul zilelor de necurăţie, iar Timotei al Alexandriei spune „Nu se cuvine a se apropia de Taine până ce se va curăţi”. Însă Ioan Postitorul spune: „Canonul al 2-lea al Sfântului Dionisie şi al 7-lea al lui Timotei poruncesc ca femeile care sunt în curăţirea(!) lunară să nu se atingă de nimic din cele Sfinte până la a şaptea zi. Şi Legea Veche porunceşte aceasta…” – deci automat termenul de şapte zile devine obligatoriu chiar şi pentru femeile cu 2-3 zile de menstruaţie. Şi dacă Dionisie şi Timotei interzic în special împărtăşirea cu Sfintele Taine, la Ioan Postitorul regula s-a extins şi asupra atingerii de cele sfinte. Și tot el, deja face trimitere şi la Vechiul Testament, deşi Părinţii anteriori nu făceau trimiteri la cartea Levitic.  

4. Însumând toate acestea, ne dăm seama că disciplina canonică a Bisericii nu este doar complexă, ci şi foarte variată. Tocmai de aceea, în anumite Biserici Ortodoxe Locale, femeilor în perioada menstruaţiei li se permite nu doar să intre în biserică şi să ia anafură şi agheasmă, ci chiar să se împărtăşească. În această privinţă eu am mers pe o cale de mijloc. Iar dacă vreun episcop sau preot permite femeilor să se împărtăşească în timpul ciclului (şi cunosc mulţi care merg pe această linie, inclusiv în BOR), consider că aceştia au suficiente argumente teologice şi explicaţii fiziologice pentru a proceda astfel. Eu însă, urmând duhovnicilor mei, am încă anumite rezerve în acest sens şi permit împărtăşirea doar în cazul hemoragiilor patologice, nu şi a menstruaţiilor obişnuite. 

* * *

Sper că după aceste explicaţii suplimentare spiritele se vor mai potoli, iar doritorii de a continua o discuţie constructivă şi civilizată pot să conteze pe deschiderea mea în acest sens. De asemenea, sper ca ierarhii să aducă această problemă şi în Sfântul Sinod, pentru a înzestra argumentele noastre teologico-științifice şi cu o autoritate canonică incontestabilă. Iar părinţii cu autoritate duhovnicească să se roage pentru noi ca Domnul să ne ferească de greşeli şi să ne îndrume cum să scăpăm de patimi…

 

Notify of
Sebastian
Guest
Sebastian

Si inca ceva,ca sa vedeti ca trebuie un urcus pentru a ajunge la Hristos (impartasire) SfSimeon Noul Teolog SPUNE CLAR CA NIMENI SA NU SE aPROPIE DE Trupul LUI Hristos fara de lacrimi,fara plans,nu ne putem apropia de Dumnezeu intr-un mod mecanic,ai facut cutare,cutare si cutare,le-ai repetat ai facut,bravo hai,iar la impartasit,Dumnezeul nostru nu este un Dumnezeu mecanic,asceza nu este doar infranare 2-3 rugaciuni si gata,asceza este arta artelor si mestesugul mestesugurilor,este o scoala,dupa cum marturisesc parintii(SimEON nOUL Teolog)dar dupa cum am intuit de la inceput se vrea o lupta contra vietii ascetice,imi pare rau ca sunteti manjit si dumneavostra de acest curent,deoarece cand v-am ascultat prima data pe internet mi-ati creat o impresie buna…

adrian
Guest
adrian

ma iertati preacinstite parinte ,sunt un simplu crestin dar daca dumneavoastra cu studii teologice ati confundat o femee bolnava cu o scurgere de sange ce nu se oprea….cu cazurile de menstruatie nu vad ce as mai gasi interesant pe siteul domniei voastre……inchei cu o fraza f.f.importanta spusa chiar de Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos ,, iar cel ce va schimba o cirta din acestea mic se va chema……meditati totusi fiindca este o sminteala grea..si nu uitati de Pidalion….
nu cred ca vrem sa ajungem ca populatia catolica ce nu mai respecta aproape nimic….la acest aspect…..e dureros sa traim ca fiarele fara respect…

Sânziana
Guest
Sânziana

Eu sunt intru totul de aceeasi parere cu cele spuse in articolul parintelui. Parintele meu duhovnic ma lasa sa intru in biserica in timpul ciclului, dar sa stau in spatele bisericii si sa nu ma ating de icoane. La spovedanie nu m-a certat insa, niciodata, pentru ca am uitat si am luat anafura sau agheazma sau ca am sarutat icoanele in timpul ciclului. In ceea ce priveste Sfanta Impartasanie, nici nu as indrazni dar nici parintele (categoric) nu-mi da voie sa ma apropii atunci cand sunt la ciclu.

Mi s-a intamplat insa, cu mult timp in urma, ca dupa ce am intrat intr-o biserica a unei manastiri, pe ciclu fiind, sa aud de la niste surori de manastire ca trebuie resfintita biserica din cauza mea. Eu pe vremea aceea nu prea eram dusa pe la biserica si nici macar nu stiam ca nu am voie sa intru in biserica in starea aceea.

Eu m-am intrebat insa, mereu, de ce suntem necurate, totusi, la ciclu? Iata ce raspuns mi-am dat: la ciclu se elimina un strat al uterului in care, in luna respectiva, s-ar fi putut concepe un copil. Ciclu este deci ca un “avort” (vedeti ghilimelele!), deci un pacat.

katunakiotul
Guest
katunakiotul

Parinte, aveti un studiu legat de Taina Spovedaniei? Cum ar trebui sa primeasca Sfanta Impartasanie parintii care se opresc a mai face copii? Ce epitimii recomandati? Va rog impartasiti-ne din experienta sfintiei voastre de duhovnic. Multumesc frumos!

Andrea
Guest
Andrea

Parinte legat de ceea ce ati spus la punctul 3, este foarte adevarat, iar pentru femeia al carui barbat se opreste este o umilinta grozava refuzul maternitatii, mai ales cand acesta este neintemeiat si absurd. Iar viata in acesta asteptare, ca doar se razgandeste, sau ii da Dumnezeu gand bun, sau dupa cum te sfatuieste duhovnicul poate il pacalesti si ramai insarcinata, dar unele femei nu se pricep la astfel de trucuri, este fara sens. Iar cand chiar daca devine Hristos sensul, nu dureaza mult ca revine golul lasat de aceasta neimplinire a casniciei fara copii, nu pentru ca nu ii da Dumnezeu ci pentru ca nu-i vrea omul, si in amintirea si trairea faptului ca esti femeie si ai barbat si atat, ca alt folos nu prea este din aceasta. Apoi sa ii mai spuna cineva acelei femei, ca in fiecare luna timp de 5 zile este si necurata si necinstita sau cum poate sa mai fie, inchipuiti-va ce este in sufletul ei, cand ea asteapta de atata vreme ca acele 5 zile sa nu mai vina, sa se sfarseasca umilinta si necinstirea ei, sa fie macar noua luni vrednica. Dar care este targhetul acestei vrednicii? Cine este in masura sa-l impuna? Si cui sa-l impuna? Femeii care sta la margine de iad, ajutand-o sa cada si mai tare, sa se lovesca mai puternic de raceala si indiferenta unora, care urmeaza reguli si prescriptii dupa bunul lor plac si masoara mantuirea dupa lungimea fustei si purtarea pantalonului, dupa curatia… Read more »

alexandra
Guest
alexandra

Parinte, cat timp nu are voie o femeie sa se impartaseasca daca involuntar a pierdut o sarcina?

maria
Guest
maria

Parintele Pruteanu, “Oare despre împărtăşanie nu ni se spune că este “mâncare” şi “băutură”? Asta nu înseamnă că ea trebuie să devină “pâinea noastră cea de toate zilele”? Şi atunci ce-i banal în asta? Să mănânci în fiecare zi, să te speli, să respiri… asta nu-i banal? Dar poţi fără ele?” Pentru cine este mincare si bautura parinte? va raspund tot eu, ptr cei vrednici nu cum ne tot indaemna pe toate drumurile sustinatorii desei impartasanii adica cei vrednici sint cei fara pacate opritoare. “Abordarea Sf. Simeon Noul Teolog, care vorbeşte de “condiţia lacrimilor”, este aproape unică în literatura patristică şi niciodată n-a devenit şi nu poate deveni normativă. Şi dacă citeşti mai atent opera integrală a Sf. Simeon, vei vedea că el se referă mai degrabă la “suspinul pocăinţei” şi nu la “lacrimile fizice” ca atare. Ce ar fi dacă dumneata te-ai împărtăşi doar când ai lacrimi? Aşteaptă mult şi bine… Dracul va avea grijă să nu ţi le aducă NICIODATĂ! Sunt diferite stadii ale urcuşului duhovnicesc. Pentru unii lipsa lacrimilor este un fel de cădere, iar pentru alţii e un eveniment care se întâmplă o dată la 10 ani. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne mai împărtăşim.” Sf Simion Noul Teolog ne invata cum sa dobindim lacrimile sa ne putem Impartasi in cartea “cum sa ne spovedim si sa ne impartasim de la Petru Voda ..cel care nu are lacrimi este dator sa le caute prin multimea nevointelor si prin curatirea inimii de pacate….

alexandra
Guest
alexandra

Sarutmana parinte! Va multumesc mult pentru raspuns.

maria
Guest
maria

Pot sa spun ca m-am umplut de bucurie cind am vazut ca mi-ati raspuns, ma uimeste si in acelasi timp ma umple de bucurie deschiderea sfintiei v de a comunica cu noi, lucru care nici nici nu visam, ati zis ca” astept cu nerabdare raspunsu”din pacate va trebui sa asteptati citeva zile ca am alte probleme de rezolvat si in momentul cind ma voi linisti va voi raspunde asa cum mi-ati cerut,aceeasi nerabdare o am si eu si mai ales vazind bunavointa si deschderea Sfintiei V catre dialog,asta e mare lucru, caci comunicarea trebuie sa aduca si roade
iertati si va rugati ptr mine netrebnica

marian
Guest
marian

Referitor strict la articol, consider ca in ceea ce priveste argumentele, problema este pusa gresit. Si nu doar aici, ci si in alte lucrari pe aceasta tema exista (din punctul meu de vedere) rastalmaciri (neintentionate) sau erori de interpretare. Spre exemplu: Pct.1, Sinodul Apostolic a anulat prescriptiile levitice in afara de cele cateva, care au fost mentionate, dar asta nu inseamna ca ceea ce scrie in Levitic referitor la necuratie se anuleaza, intrucat pe baza acestora au fost date canoanele ulterioare privitoare la cei care se opresc de la Impartasire din acest motiv (al necuratiei). Pct.2, argumentul cu femeia cu scurgere de sange, care s-a atins de Domnul si nu a fost certata, care am vazut ca este folosit de multi. Nu era nicio lege pt asta (sa te atingi de Domnul) si de aceea niciun pacat in a face acest lucru, multi necurati s-au atins de El, pana si leprosii si in general multa lume s-a imbulzit sa ia binecuvantare de la Mantuitor. Cat priveste concluzia de la pct.3, “deci nici menstruaţia nu spurcă femeia, căci altfel Hristos n-ar fi lăudat femeia respectivă care s-a atins de El şi s-a vindecat.” – Domnul nu a laudat pe femeia cu scurgere de sange PENTRU (NE)CURATIA EI, ci pentru credinta ei. Ea nu era intinata sufleteste din cauza scurgerii, ci trupeste (asa cum se intampla si in cazul menstruatiei). In plus, vorbim de o situatie de exceptie, era totusi o afectiune fizica indelungata si pe de alta parte acea femeie nu… Read more »

maria
Guest
maria

Raspuns ptr pr Pruteanu Petru Am venit sa va raspund asa cum am promis chiar daca cu intirziere ptr ca sint in mare criza de timp dar am si avut nevoie de un pic de timp sa-mi limpezesc mintea sa vad de unde sa incep si cum?caci cuvintul Lui e infinit si de oriunde il incepi nu-l mai termini,si ca sa nu ma lungesc prea mult am zis ca e bine deocamdata sa ma limitez doar la strict doar la ce mi-ati cerut, si sa le luam pe rind: zice sfintia v:Maria (Mioara Ciobanu), poţi spune mai exact ce propui în legătură cu disciplina euharistică (perioade şi condiţii de pregătire)va Raspund”eu nu propun nimic ca sa ma feresc de mindrie si sa-mi atribui mie ceva ca eu nu sint decit o netrebnica inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor dar sa mai propun eu ceva ci doar incerc sa ma tin strins legata de lumina sfintilor Parinti “ca nu cumva lumina mea sa nu fie intuneric(Ap.Pavel) ce propun…perioade..R:sa-mi fie cu iertare si sa va rugati ptr mine sa nu ma osindeasca Domnul ptr cele ce le spun,ca cel ce te cicaleste te iubeste si nu vreau decit sa ne mintuim cu totii ,nu vreau sa ranesc pe nimeni ci sa invatam unii de la altii si sa ne inteleptim unii din greselile altora dar sa revin sa nu ma indepartez de ceea ce vreau sa spun: Problema desei Impartasirii a fost subiectul unor mari controverse si mari furtuni la muntele Athos… Read more »

ortodoxie
Guest

Plecaciuni parinte Petru. 1. Cu multi ani in urma am avut un avort spontan – выкидыш. Nu am stiut ca trebuie sa mergi la preot si sa martuurisesti acest lucru. Fiind in pelerinaj la o manastire din Moldova, am luat binecuvantare de la unul din schimnicii de acolo si fara sa-i zic despre acest avort m-a intrebat daca am facut rugaciune de dezlegare asa cum se face femeii dupa nastere. I-am raspuns ca nu am facut martuirisire privind pierderea sarcinii si atunci mi-a citit el aceasta dezlegare, deoarece toti anii dupa avortul spontan m-am impartasit. Cu nevrednicie, a spus parintele. Sigur ca imi pare rau, ca am gresit Domnului, fie si din nestiinta, dar e pacat.
2.La unele biserici din Chisinau (Sf. Gherorghe, ruseasca) se permite impartasirea cu Sf. Taine in saptamina luminata dupa Invierea Domnului iar la altele nu (mitropolia Basarabiei). Cum sa ingeleg cine este drept. Va multumesc.

Arseni Teodor
Guest
Arseni Teodor

Am terminat si eu de citit comentariile..

Sincer se vede ca numai Dumnezeu va mai da putere sa mai raspundeti unora de pe aici.. Eu in locul d-voastra, sincer, o luam la goana demult. Ma refer la “ultra-ortodocsii” nostri, da-le-ar Dumnezeu luminare si sanatate..

Eu cred ca s-a spus cam tot ce se putea spune despre acest subiect! Sunt intru totul de acord cu cele spuse de sfintia Voastra. Nu sunt preot, nici teolog, desi am studii in domeniu. Mandria asta ascunsa ne lupta pe toti zi de zi, iar daca am invatat ceva din discutiile cu “legionarii” zilelor noastre, este ca acest soi de oameni se ajuta numai cu post si rugaciune! Oricat ai vorbi cu ei, nu vor intelege nimic.

Sa va ajute Dumnezeu in continuare sa scrieti si sa faceti misiune! Doamne ajuta!

maria
Guest
maria

De ce nu vreti sa raspundeti parinte? comentariile mele nu sint pe subiect? aa! cind nu aveti raspuns gasiti tot felul de scuze sa evitati raspunsul (pe care nu-l aveti) raspunde-ti cui vreti si numai celor ce vorbesc in favoarea impartasirii? pai daca comentariile nu sint pe subiect de ce pe acest site, unde e alt subiect, sfintia v imi pune intrebari despre sf Impartasanie? imi cereti argumente concrete si cind comenturile nu sint in favoarea sfintiei v nu le primiti? ptr ca nu aveti raspuns la ce v-am intrebat si daca ziceti ca nu primiti comentarii decit pe subiect ce e greu sa ma mut de pe un site pe altul ?sa vedem ce raspundeti?

maria
Guest
maria

spune sfintia v “1. Eu cred că e bine să vă liniştiţi în privinţa acelui avort spontan şi să vă puneţi nădejdea în Domnul. Greşeala Dvs a fost că v-aţi încrezut în “binecuvântările” unora care cred că odată cu schima mare li se dă şi minte, dar în realitate nu este aşa. Dacă v-aţi spovedit, trăiţi viaţa creştinească mai departe şi rugaţi-vă ca Domnul să vă dea alţi copii. Şi dacă e nevoie, faceţi şi tratament, dar nu uitaţi şi cele duhovniceşti. La această etapă nu mai este nevoie de nici un fel de rugăciune/molitfă.
Parinte sa-mi fie cu iertare dar eu stiu ca gura duhovnicului e gura lui Hristos ,ori eu stiu ca Hristos chiama la plins la pocainta nu la liniste ,la liniste cind e deznadejde dar in rest la plins si pocainta ca daca acea persoana a suferit acel necaz dupa spusele SF.Parinti asta a ingaduit Dumnezeu ptr pacatele ei si trebuia oprita de la sf Impartasanie 1 an de zile,ori noi toata viata trebuie sa o petrecem in plins si pocainta mai ales atunci cind ni se intimpla neplaceri asta e un prilej de pocainta si mai multa ca sa ne apropie si mai mult de Dumnezeu, nu liniste ca cu linistea nu ajungem nicaieri
iertati si va rugati ptr mine

maria
Guest
maria

Iertare parinte Petru nu vi se pare ca taiati in carne vie?daca eu am scris in halu ala am scris ptr ca sint incepatoare in al tehnologiei si nu are cine sa ma ajute, dar ma descurc si eu cum pot, referitor la cei ce au trudit dupa urma mea ma voi ruga ptr ei ca Domnul sa le socoteasca jertfa Eu zic ca un om duhovnicesc ca sfintia v ,ar trebui sa se bucure ca oaia cea ratacita il cauta pe pastorul care el este dator sa se duca in munti dupa ea sa o caute, inca o data cer iertare

fr. Mihail
Guest
fr. Mihail

Soră şi doamnă Maria, nu iau apărarea nimănui, că nu mă plăteşte nimeni pentru asta. Deşi mesajul dvs. pare al unei victime, totuşi, nu puteţi să vă numiţi victima durităţii Părintelui Petru, din mai multe motive: 1. Sfinţia Sa a venit cu argumente biblice şi patristice în sprijinul maicii dr. Vassa Larin, ce nu pot fi combătute, ele făcând subiectul unei apologii obiective. Dvs., să-mi fie cu iertare, dar vă argumentaţi părerile personale preconcepute doar cu ce aţi citit prin cărţi pe care eu le numesc ,,pentru babe”. Această discuţie, fiind începută de un ieromonah-doctor, fiţi sigură că se adresează celor care vor să ştie mai mult, şi, desigur, celor care şi-au petrecut o parte din viaţă prin vreo bibliotecă. 2. Cuvântul Sf. Ap. Pavel, care spune că ,,femeia trebuie să tacă în biserică, iar de va voi să înveţe ceva, să întrebe pe bărbatul ei acasă”, nu pare să aibă aplicabilitate la dvs. 3. Tonul pe care comentaţi este unul instigator, vădindu-vă nu dorinţa sinceră şi obiectivă de a primi lămuriri, ci doar să îl biruiţi în argumente pe Pr. Petru. 4. Dvs., când v-aţi înscris la această discuţie, aţi ştiut cu cine vă contraziceţi? Pe subiect liturgic, doar Robert Tafft l-ar putea contrazice pe bună dreptate pe cel pe care îl acuzaţi, direct sau indirect. 5. Acuma, dvs. vreţi să vă lauţi la trântă cu ursul şi să ieşiţi fără nicio zgârietură? Cred că argumentele mele sunt destul de lămuritoare pt. dvs., ca să vă explicaţi de ce… Read more »

maria
Guest
maria

Iertare Parinte Petru dar cum il marturisim pe Hristos?ati vazut cit osinda ii astepta pe cei ce tac?

Mari
Guest
Mari

Sarutmana Sfintite Parinte si sa ma iertati, ca indraznesc, sa las un mic comentariu. Referitor la intrarea femeii in biserica in “perioada lunara”,am avut si eu retineri pana acum 6 luni, cand din dorinta de a ma spovedi si impartasi mai des, mi-am schimbat preotul la care ma spovedeam de obicei. Preotul la care acum ma spovedesc, este de aceeasi parere cu sfintia dvstra si inca de la inceput a incercat sa-mi schimbe aceasta convingere(ca femeia nu trebuie sa intre in biserica in perioada lunara…si toate celelalte), prin trimiteri la sfintii parinti si la canoane. Un articol pe care trebuia sa-l citesc este chiar acesta, dar si cel despre deasa impartasanie. La inceput nu mi-a fost foarte usor (intrarea in biserica in perioada lunara sau impartasirea deasa), insa acum imi este de-a dreptul rusine sa nu ma impartasesc atunci cand sunt chemata la Cina Domnului. Ma lovesc totusi, de alte amanunte …imi este teama (printre altele), sa nu ajung sa desconsider Taina Sfintei Impartasanii(din obisnuinta). Imi dau seama ca trebuie o permanenta trezvie, dar pot eu sa am aceasta trezvie, om patimas…Am fost sfatuita sa gandesc simplu, asa cum gandeau si sfintii parinti, dar cand ii citesc pe unii dintre ei, sincer, Sfintite Parinte …nu mi se pare ca gandirea lor ar fi simpla, posibil ca aceasta gandire a mea(a despicarii firului de par in patru) nu intelege gandirea lor oricat de simpla ar fi. Mentionez, ca in perioada lunara nu as avea curajul sa ma apropii de Sfintele Taine… Read more »

florentina
Guest
florentina

Pr Pruteanu( vada ca nu pot sa fac un comentariou la raspunsul Sf vstre ) , deci spuneti asa : “mai ales daca constiinta va acuza , sa nu va impartasiti” si eu va intreb , daca constiinta nu va acuza , ma pot impratsi avand curgerea lunara ?? cam asta reiese din ce spuneti aici ..Mai spuneti ca putem lua aghisma si anafura cu curgerea lunara?/ pai cum? daca Sf vstra spune ca : femeia poate intra in Biserica dar sa nu se atinga de cele Sfinte ..Anafura si Aghiasma nu sunt Sfinte ??/ Vai vai vai

Adrian M.
Guest
Adrian M.

Doamne ajuta,sf.voastra…blagosloviti…sunt un om simplu care a avut un bun privilegiu doar cu ajutorul si ingaduinta bunului Dzeu ,de a ajunge in sf .Munte anul trecut in toamna,impreuna cu duhovnicul meu ,pr.Mihai…abia dupa acest pelerinaj am inteles si am simtit in sufletul meu (si sincer mi as dori sa pot impartasi tuturor oamenilor pe care i am cunoscut in viata macar cateva secunde si nu numai) ca nimeni,absolut nimeni, pe acest pamant nu este vrednic sa se atinga de HRISTOS,si totusi paradoxal vorbind ,nu putem trai fara EL ,si nu ne ramane decat sa-I cerem mila, binecuvantare,pace si sa ne curateasca de toate spurcaciunile pt. a ne apropia si a fi vrednici doar prin mila Sa sa ne impartasim cu preacuratele si nemuritoarele Sale Taine….cine nu intelege ca fara bunul si scumpul nostru Mantuitor nu se poate,inseamna ca este mort si nu poate fi viu decat daca se hraneste cu HRISTOS , si nu din an in pasti ,asa cum mai este vorba pe la noi romanii ,ci la fiecare intalnire cu HRISTOS , acest drum nu mai are intoarcere …..daca apucam coarnele plugului si ne apucam de treaba ,nu ne mai uitam inapoi fratilor ,caci o luam razna….nu exista jumatati de masura….preotul la sf. litgh. nu spune ,,din 40 in 40 de zile cu frica si cu dragoste apropiati va,, ….hai sa fim seriosi…asta nu inseamna ca trebuie fim si nesimtiti….noi romanii suntem ca antrenorii buni la vorbe si cand vine vorba de inima infranta sau duhul dragostei…Dzeu sa… Read more »

Andreea
Guest
Andreea

Parinte, as vrea sa va intreb daca pot merge maine seara la Prohod, avand in vedere ca sunt in cea de a 4-a zi a menstruatie..?? Mi-as dori tare mult sa particip, mai ales ca fac si parte din cor….

ana
Guest
ana

*Parinte, am si eu o intrebare, am fost in vinerea mare la biserica desi eram in a 4 a zi de menstruatie, am stat in spate netrecand de primul stalp , ,,asa cum se zice”, ce parere aveti, am gresit?