În vechime Canoanele Utreniei nu erau concepute fără aşa-numitele "Cântări ale lui Moise", tematica cărora a inspirat încă de la început tematica fiecărei cântări a Canoanelor. Se mai ştie că stihurile acestor cântări erau cântate înainte de fiecare cântare a Canonului , având un refren special după fiecare stih. Abia mai târziu, odată cu renunţarea la Tipicul catedral (sec. XIII-XV), această regulă veche [2] a fost abandonată, ajungându-se treptat la rânduiala de astăzi, când cărţile noastre de slujbă au păstrat o singură variantă a „Cântărilor lui Moise”, prevăzute pentru slujbele de luni până vineri din Postul Mare. Mai mult decât atât, rânduiala aflată în uz prevede intercalarea acestor „cântări” cu troparele Canoanelor, ceea ce face aproape imposibil de urmărit sensul acestor frumoase cântări biblice preluate de cultul ortodox.
Liturgică şi Tipic
Perioada Triodului. Studiu istorico-liturgic
Vă prezentăm ultima variantă (2010) a studiului nostru despre Perioada liturgică a Triodului.
Studiul de faţă face o introducere în cartea şi perioada Triodului, apoi tratează istoric şi liturgic fiecare element constitutiv: Perioada pregătitoare Postului Mare, Săptămânile şi Duminicile Postului Mare şi Săptămâna Patimilor.
Ioannis Foundoulis: “Diaologuri liturgice”, 5 volume
Cei preocupaţi de liturgică au văzut sau poate au şi citit cele 5 volume de "Dialoguri liturgice" ale profesorului grec Ionnis Foundoulis (1927-2007), apărute la Editura Bizantină din Bucureşti.
BIBLIOGRAFIE LA LITURGICĂ
I. GENERALITĂŢI DESPRE LITURGICĂ + „LITURGICA GENERALĂ”
II. CĂRŢI DE CULT ŞI EDIŢII CRITICE ALE ACESTORA
III. TIPIC BISERICESC ŞI LAUDELE BISERICEŞTI
IV. SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA LITURGHIE
V. SFINTELE TAINE ŞI IERURGII (EVHOLOGHIONUL)
Istoria şi rânduiala explicată a Privegherii de sâmbătă seara
Am scris un studiu (curs pentru master) pe care l-am intitulat: ISTORIA ŞI SLUJBA PRIVEGHERII MONAHALE DUPĂ TIPICUL SAVAIT, COMPARAT CU ALTE RÂNDUIELI TIPICONALE. MODELULUL AGRIPNIEI DUMINICALE
Cărţi de cult în greacă şi slavonă
I. Limba greacă:
Texte liturgice în greacă 1, 2, 3 (la unele cu traducere în engleză).
Horologion, 1851, vol.II, "pdf" (21 Mb). Se poate citi si on-line.
Din pacate, vol.I (1845) inca nu e disponibil (trebuie sa apara aici); Trebuie sa apara si Euchologion (1873) aici.
Egkolpion tou anagnostou (1991) – (DJVU, 2.3 Mb).
II. Limba slavonă:
Manuscrise slavone din Lavra Sfintei Treimi – Serghiev Posad.
Am dat trimitere doar la Liturghiere şi Molitfelnice foarte vechi. Se poate naviga prin site pt a face cunoştinţă cu sutele de mss puse la dispoziţie. Sunt şi foarte multe texte patristice inedite. Foarte multe din acest mss au influenţat traducerile româneşte ale cărţilor de cult şi nu numai.
Vă propun să faceţi cunoştinţă şi cu Trebnicul lui Petru Movilă (Kiev, 1646) în trei părţi, pus de asemenea pe internet, alături de alte cărţi de cult în limba slavonă.
Служебникъ — Москва. Синодальная типографiя. 1896. Alte carti pe aceeasi adresa.
Manuscrise liturgice din Macedonia;
Manuscrise din colecţia lui Vartolomei Kopitar din Slovenia;
Site cu toate cărţile de cult în limba slavonă în PDF. Unele cărţi sunt şi în rusă (nu doar slavonă).
Cărţile de cult în limba rusă (nu slavonă), în traducerea ieromonahului Amvrosie Timrot. Vezi aici (în format html).
___________
Dacă cunoaşteţi şi alte adrese, daţi-le la comentarii, iar noi le vom introduce în text.
Alte discuţii liturgice pe forumul nostru
Pentru a face mai simplă găsirea unor subiecte interesante de liturgică de pe forumul nostru, am hotărât să dau aceste linkuri:
I. Sfânta Liturghie:
Citirile biblice la Liturghie
Liturghier – BOR, 2008/2012
Rolul protosului in cadrul Liturghiei
Liturghia arhiereasca
Întrebări legate de Sf. Liturghie
Înnoirea liturgică între idealism şi realism
II. Sfintele Taine şi Ierurgii:
Rânduiala Sf. Botez. Probleme liturgice şi canonice
Slujba Cununiei. Aspecte liturgice
Sfântul Maslu
Litia mică (pt adormiţi) şi Parastasul
Sfaturi şi idei practice legate de Spovedanie
III. Tipicul Laudelor:
Vecernia Mică şi Privegherea
Despre Slujba Litiei (în cadrul Privegherii)
Despre Polielee şi Cădiri
IV. Generalităţi:
Slujbele din zilele din Ajunul Nasterii Domnului si Epifanie
Preotul care nu este duhovnic poate face inmormantarea?
Traducerea unor texte liturgice
ECTENIILE: diferite traduceri şi formulări
Culoarea veşmintelor clericale
_____________________________
Toată lumea poate citi, dar pentru a pune întrebări sau a răspunde în forum, trebuie să vă înregistraţi. E simplu de tot. Aşteptăm implicarea dvstră.
R. Taft – Istoria Liturghiei Sf. Ioan Hrisostom în 6 volume
Cine este Robert F. Taft SJ?
Robert Taft, născut la 9 ianuarie 1932 în Providence SUA, este în prezent preot catolic ce slujeşte după ritul ortodox rus şi în acelaşi timp monah (arhimandrit) în ordinul monahal latin al iezuiţilor (anume asta înseamnă acele litere de la sfârşit "SJ" = "Society of Jesus").
Fost profesor la Institutul Pontifical Oriental din Roma, acum deja pensionat.
Specialist în liturgică. Cunosctător a foarte multe limbi clasice şi moderne. Autor a peste 700 de studii, articole şi cărţi în domeniul liturgicii, în special al ritului ortodox. O parte dinte ele pot fi găsite aici.
Opera sa de bază constă în proiectul unei Istorii a Liturghii a Sf. Ioan Gură de Aur în 6 volume:
– Vol. 1: Liturghia Cuvântului (lucrare care aparţine profesorului său Juan Mateos şi pe care R. Taft o consideră primul volum al proiectului, fără a fi nevoie de a scrie altceva la acest subiect);
– Vol. 2: Intrarea Mare. Despre Vohodul Mare, Heruvic şi alte rituri implicite), Roma-1975/1978 (iar acum în curs de apariţie în limba română);
– Vol. 3: Istoria Anaforalei – colecţie de articole despre Anafora, recent apărută la Roma;
– Vol. 4: Dipticele (1991) – volum recent tradus în româneşte (2008) şi la care ne vom opri mai jos;
– Vol. 5: Riturile de dinainte de împărtăşire (Roma-2000) – despre "Sfintele Sfinţilor", frângerea Sf. Agneţ, căldura etc;
– Vol. 6: Împărtăşirea şi riturile finale ale Liturghiei (nefinalizată şi nepublicată).
Generalităţi despe Simbolul de Credinţă. Istorie şi text
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2010 drept an al „Simbolului de Credinţă”, reieşind din faptul că în acest an se împlinesc 1685 de la Primul Sinod Ecumenic (Niceea – 325), când au fost formulate primele 7 articole ale Simbolului nostru de Credinţă, numit „niceo-constantinopolitan”. Numărul de 1685 nu este o cifră tocmai rotundă şi nu ştiu în ce măsură a constituit un motiv serios pentru ca Sinodul să fi luat o asemene decizie, dar dacă ea a fost totuşi luată, considerăm necesar să facem o introducere în istoria acestui Crez, urmând ca pe viitor să se scrie studii serioase şi demult aşteptate, care să reflecte istoria şi teologia Simbolului nostru de Credinţă.[1]
Când şi cum să ne împărtăşim
Preluat din „Liturghia Ortodoxă. Istorie şi actualitate”,
Editura Sophia, Bucureşti 2013, pp. 277-308.
Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste, apropiaţi‑vă![1]
Ce îndemn călduros! Ce invitaţie insistentă! Păcat însă că noi, creştinii, următori ai lui Hristos şi oamenii aşa‑zişi „de biserică” (în comparaţie cu majoritatea secularizată a celor care doar se numesc creştini), rămânem surzi acestei invitaţii de a ne împărtăşi din „masa Stăpânului”, din „darul nemuririi” şi din „antidotul morţii”. La fiecare Liturghie, Hristos, prin gura preotului, Se oferă zicând: „Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu…” şi: „Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu…” şi, văzând ce se întâmplă, ne întrebăm care mai este rostul acestor cuvinte din moment ce la majoritatea Liturghiilor de peste an nimeni nu „ia” şi nimeni nu „bea”?! Pentru ce mai săvârşim atunci Liturghia în fiecare duminică sau chiar în fiecare zi?! Şi ceea ce facem este normal sau greşit? Dacă este normal, atunci care este scopul principal al Sfintei Liturghii, iar dacă este greşit, care este soluţia şi ce învaţă Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi în legătură cu aceasta?