Highslide for Wordpress Plugin

Cine sunt cei care dau lecţii de moralitate Bisericii şi ce spun Sfinţii Părinţi despre homosexualitate

de

După ce, la 30 martie 2011, Guvernul Republicii Moldova a retras din Parlament proiectul de lege „anti-discriminare”, în aceeaşi seară, la PublikaTV, în cadrul emisiunii Fabrika, decizia a fost discutată de mai mulţi invitaţi, dar fără prezenţa vreunui reprezentant al celor care sunt împotriva acestui proiect de lege.

Considerăm că acesta este un motiv de auto-sesizare pentru Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), dar şi un motiv de îngrijorare pentru întreaga societate, care este manipulată într-un mod foarte cinic şi perfid.

Nu am timp şi nici plăcere să analizez toate minciunile şi inepţiile spuse de cei prezenţi la emisiune, deşi argumentele invitaţilor pot fi combătute cu multă uşurinţă şi, ştiind asta, ei au preferat să discute fără oponenţi. Simt nevoia însă să dau o replică (poate mai extinsă) la speculaţiile pseudo-teologice ale „analistului politic” Igor Boţan, care a spus că Sfinţii Părinţi nu au condamnat foarte tranşant homosexualitatea (păcatul sodomiei) şi că, în comparaţie cu celelalte „păcate capitale” ( în total 7) , această problemă este abordată de Sfinţii Părinţi şi mai ales de Mântuitorul Hristos, cu foarte multă toleranţă. În acest context, Igor Boţan, apoi şi ceilalţi, au acuzat pe cei care se opun acestei legi de „făţărnicie” (a se vedea minutele 22-25 din acest video).

Citește mai mult

VIDEO: Grecii au slujit Liturghia după „Constituţiile Apostolice” (sec. IV)

de

Unii au remarcat o „asemănare izbitoare” cu ritul latin, dar aceasta este doar în ce priveşte ritul, dar total diferită în ce priveşte textul. Cei care nu înţeleg prea multe, analizează lucrurile superficial. Tocmai de aceea trebuie să le analizăm mai detaliat.

Totuşi, pentru început trebuie să spunem că săvârşirea acestei Liturghii a fost o încercare (în unele aspecte nereuşită) de a imita în toate aspectele vechea Liturghie după "Consituţiile Apostolice" (sfârşitul sec. IV), chiar dacă “ortodoxia” ei este discutabilă, iar săvârşirea ei vreodată nu este atestată şi chiar pusă la îndoială.

Unele dintre elementele vechi ale acestei Liturghii corespund cu ritul latin şi acest lucru nu trebuie să ne mire, mai ales dacă ţinem cont de faptul că la Conciliul II Vatican ritul roman a revenit la unele elemente vechi sau chiar foarte vechi.

Iar acum să răspund la întrebările care mi-au fost adresate în legătură cu acest filmuleţ:

Citește mai mult

Părintele Emilianos Simonopetritul – apostol al monahismului contemporan

de

Biografia lui Gheronda Emilioanos, la împlinirea a 75 de ani,
scrisă de ieromonahul Serapion Simonopetritul

Arhimandritul Emilianos, Egumen al Sfintei Mânăstiri Simonos Petras între anii 1973-2000, după numele lumesc, Alexandros Vafeidis, s-a născut în 1934, în Nikaia Pireos, din părinţi evlavioşi, proveniţi din Asia Mică. Bunica după tată, Eudoxia, era din Constantinopol; bunicul Alexandru, originar din Silivria Thraciei, urmase cursurile vestitei Şcoli de la Halki. În anul 1906, ei s-au mutat în Simantra, în pământul binecuvântat al Capadociei, unde au fost angajaţi ca profesori, în Grecia ajungând în urma schimbărilor de populaţii care au urmat catastrofei din Asia Mică. Deşi erau căsătoriţi, duceau o viaţă după rânduiala monahală, cu privegheri şi rugăciune. Şi bunica, şi mama, au devenit, la bătrâneţe, monahii, cea dintâi adormind cu numele de Eutaxia, iar cea de-a doua, cu numele Emiliana.

Geronda Emilianos a moştenit de la bunicul său calităţile duhovniceşti şi trupeşti, iar de la bunică, aprinderea duhovnicească. De mic copil a avut în sine dorinţa de a se dărui lui Dumnezeu, adâncindu-se în studiul Scripturii şi al Părinţilor, precum şi în neîntrerupta rugăciune a lui Iisus, având răspunsuri autentice şi insuflări dumnezeieşti despre viitorul curs al vieţii sale. A studiat la şcoala din Simantra Halkidikis, acolo unde se stabilise bunica, fiind un elev foarte bun, continuând apoi la Nikaia Pireos, unde locuiau părinţii, tot cu rezultate foarte bune. S-a înscris apoi la Facultatea de Drept a Universităţii din Atena, după doi ani mutându-se la Teologie, aşa după cum îi era aşezarea sufletească.

Pe durata studiilor universitare, înconjurat fiind de prieteni cu aceleaşi preocupări, a organizat multe activităţi, cateheze şi omilii, dezvoltându-şi aptitudinile sufleteşti, duhovniceşti şi de cârmuire. La încheierea studiilor, avea în vedere o eventuală trimitere în misiune, lucru obişnuit în acea epocă. Gheronda a considerat, însă, că e mai bine să-şi înceapă demersul în vederea unei astfel de acţiuni aşezându-se, mai întâi, la o mânăstire. Astfel, s-a adresat Mitropolitului Dionisie de Trikkis şi Stagon, care avea faimă de iubitor de monahi.

Citește mai mult

DESPRE REÎNCARNARE ŞI KARMA

de

REÎNCARNAREA
INCOMPATIBILĂ CU CREDINȚA ORTODOXĂ

Ce cred adepții karmei și ai reîncarnării

Potrivit cu principiile religiilor orientale (mai ales hinduismul și budismul), ale ocultismului și, în general, ale «Noii Ere», după moartea trupească, sufletul intră în trupul altui om, animal și chiar plantă. Aceasta înseamnă cuvântul reîncarnare.

Noua viață va depinde, spun ei, de viețile anterioare pe care le-a trăit, care pot fi de ordinul miilor, potrivit celor spuse de adepții acestei teorii. Aceasta înseamnă cuvântul karma.

Această teorie presupune o revizuire a lui Dumnezeu, a omului și a lumii, teorie cu totul incompatibilă cu Creștinismul. Adică presupune că Dumnezeu nu este persoană, ci o „Supraconștiință impersonală". Omul nu este nici persoană, nici creația lui Dumnezeu. Scopul omului este să se stingă ca o picătură în oceanul „supraconștiinței universale". Lumea nu este creația lui Dumnezeu, ci se identifică cu Dumnezeu (un monism panteist extrem).

Acest punct de vedere despre reîncarnare nu este lege, așa cum vor să-l prezinte adepții lui, ci o convingere religioasă a lor nedovedită. Împreună cu răspândirea acestor teorii merge și mulțimea ofertelor corespunzătoare în spațiul parareligiei contemporane și al ereziilor. Este ascuns de către adepții acestei teorii faptul că este mult mai probabil (totdeauna potrivit cu convingerile lor) să se reîncarneze cineva în animal sau în existență demonică, decât în om.

Într-o carte hindusă de mare autoritate cum este „Legea lui Manu" se menționează o povestire alegorică: O broască țestoasă trăiește în adâncul mării și-și scoate capul la suprafață o dată la o sută de ani. În același timp un inel plutește la suprafața apei. „Pe cât este de nesigur să treacă capul broaștei prin inel, încă pe atâta de nesigur este să se reîncarneze o ființă după moartea ei într-un trup omenesc."

Citește mai mult

Declaraţie împotriva proiectului de lege privind „prevenirea şi combaterea discriminării”

de

„Asociaţia pentru salvarea familiei”, constituită din lideri şi membri ai confesiunilor creştine, asociaţiilor obşteşti, grupurilor politice, reprezentanţi ai mediului academic şi cultural, mijloacelor mass-media, ai diferitor asociaţii şi grupuri civice din Republica Moldova, folosindu-se de dreptul constituţional de a participa la procesul decizional bazat pe norme democratice şi transparente, vine cu următoarea declaraţie publică în faţa Parlamentului, Guvernului şi a întregii societăţi civile:

Citește mai mult

Cum se fac slujbele la Simonos Petras (Athos) – 1

de

 

Recent am stat aproape 3 săptămâni la Mănăstirea Simonos Petras din Athos şi am avut ocazia să merg la slujbele lor şi chiar am slujit de mai multe ori acolo, atât în sobor, cât şi singur. Cu această ocazie aş dori să vă împărtăşesc din observaţiile mele liturgico-tipiconale şi, în special, să descriu elementele care sunt specifice fie pentru Athos, fie pentru această mănăstire (ştiindu-se că chiar între mănăstirile athonite există anumite diferenţe în slujbe).

Încep cu felul în care această mănăstire, şi în general tradiţia athonită (cu unele excepţii) împart sărbătorile. În funcţie de această împărţire a sărbătorilor sub aspect liturgic, se fixează un anumit program de lucru (ascultare) şi un anumit meniu alimentar. Deci am văzut următoarele tipuri de slujbă: 

Citește mai mult

O sinteză a hotărârilor Soborului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse din anul 2011

de

Soborul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse, care s-a desfăşurat în sala de şedinţe a Catedralei Hristos Mântuitorul din Moscova, a aprobat la şedinţa finală din 4 februarie 2011 documentul „Despre problemele vieţii interne şi activităţile externe ale Bisericii Ortodoxe Ruse”.

Din şirul total al celor 50 de hotărâri şi probleme abordare, vom încerca să parafrazăm, iar pe alocuri chiar să cităm o parte din ele, păstrând numărul de ordine al hotărârii, aşa cum se regăseşte în documentul oficial.

Citește mai mult

Soborul arhieresc al Bisericii Ruse a făcut modificări la Regulamentul pentru acordarea decoraţiilor bisericeşti. A fost modificat statutul rangului de egumen

de

La şedinţa din 4 februarie 2011 a Soborului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse a fost aprobat un nou document privind „Decoraţiile în Biserica Ortodoxă Rusă”. Acesta reflectă în general aceleaşi principii ca şi regulamentul din 2004, acordând o serie de decoraţii bisericeşti clericilor (diaconi, preoţi, ierarhi şi monahii) care au desfăşurat anumite activităţi remarcabile în cadrul Bisericii sau deţin anumite funcţii administrative în Biserică. 

Citește mai mult

Top 10 la divorţuri

de


poza simbol

 

Conform datelor statistice prezentate de ONU, clasamentul primelor 10 ţări cu cea mai mare rată a divorţurilor este următorul:

1.       Federaţia Rusă
2.       Republica Belarusă
3.       Ucraina
4.       Republica Moldova
5.       Insulele Cayman (ţară mică lângă Cuba)
6.       Statele Unite ale Americii
7.       Insulele Bermude
8.       Cuba
9.       Letonia
10.    Republica Cehă

Precizăm că primele 4 ţări sunt majoritar ortodoxe şi fac parte din Patriarhia Rusă, care tot mai mult se arată îngrijorată de acest fenomen.