În vechime Canoanele Utreniei nu erau concepute fără aşa-numitele "Cântări ale lui Moise", tematica cărora a inspirat încă de la început tematica fiecărei cântări a Canoanelor. Se mai ştie că stihurile acestor cântări erau cântate înainte de fiecare cântare a Canonului , având un refren special după fiecare stih. Abia mai târziu, odată cu renunţarea la Tipicul catedral (sec. XIII-XV), această regulă veche [2] a fost abandonată, ajungându-se treptat la rânduiala de astăzi, când cărţile noastre de slujbă au păstrat o singură variantă a „Cântărilor lui Moise”, prevăzute pentru slujbele de luni până vineri din Postul Mare. Mai mult decât atât, rânduiala aflată în uz prevede intercalarea acestor „cântări” cu troparele Canoanelor, ceea ce face aproape imposibil de urmărit sensul acestor frumoase cântări biblice preluate de cultul ortodox.
Uneori statistica ne ajută să ne orientăm în lucrarea misionară. De aceea e bine să ştim că:
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, numărul populaţiei stabile a Moldovei la 1 ianuarie 2010 a constituit 3 mln 563,7 mii de persoane, ceea ce este cu 3,8 mii mai puţin în comparaţia cu perioada de referinţă a anului 2009, transmite agenţia NOVOSTI-MOLDOVA.
Totodată, cota populaţiei rurale a Moldovei este de 1,4 ori mai mare, decît cea urbană: la sate locuiesc 2 mln 87 mii de persoane, iar în oraşe – 1 mln 476,7 mii.
La 1 ianuarie numărul locuitorilor în regiunea centrală a constituit 1 mln 64,8 mii de persoane (la Chişinău – 786,3 mii), de nord – 1 mln 10,3 mii de persoane (la Bălţi – 148,2 mii), în regiunea de sud – 542,2 mii, iar în Găgăuzia – 160,1 mii de persoane, precizează BNS.
Pe raioane, după cum menţionează statistica, cei mai mulţi oameni locuiesc în raioanele Orhei (125,9 mii de oameni), Cahul (124,4 mii), Hînceşti (122,8 mii), Ungheni (117,4 mii) şi Soroca (100,7 mii), cei mai puţini – în Taraclia (44,4 mii), Dubăsari (35,2 mii) şi Basarabeasca (29,4 mii de persoane).
Datele sînt expuse fără populaţia din stînga Nistrului şi municipiul Bender, precizează specialiştii BNS.
Detalii despre repartizarea populaţiei pe localităţi (afară de Transnistria), găsiţi aici.
Tabelul cu datele privind apartenenţa religioasă a populaţiei, conform Recensământului din 2004, poate descărcat de aici.
Amintim doar că peste 93% din populaţia Republicii Moldova s-a declarată creştin-ortodoxă.
Aşa cum fiecare a putut afla din presă, la 9 martie a.c., premierul Vlad Filat s-a întâlnit cu ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Moldovei (Patriarhia Moscovei) în vederea introducerii religiei în şcolile moldoveneşti începând cu noul an de învăţământ (2010-2011). La întâlnire a fost invitat şi ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei (care ţine de Patriarhia Română). Invitaţia acestuia din urmă, reieşind din numărul de parohii şi credincioşi pe care-i păstoreşte, a fost oarecum lipsită de sens, dar ea a urmărit probabil alte două scopuri: acela de a împăca cele 2 Mitropolii (căci statul nu are nevoie de conflicte inter-religioase), dar şi acela de a beneficia de un sprijin din partea Patriarhiei Române, care are deja o experienţă bogată şi rodnică în domeniul predării religiei în şcoală. Până la urmă, cele două mitropolii, ambele sărace în resurse materiale, dar mai ales umane, vor trebui să conlucreze la acest proiect, care se vrea unul unic – nici ca în România, şi nici ca în Rusia. Este important să menţionăm că în realizarea acestui proiect, pentru prima dată la modul serios, sunt implicaţi şi diferite personalităţi laice.
Vă prezentăm ultima variantă (2010) a studiului nostru despre Perioada liturgică a Triodului.
Studiul de faţă face o introducere în cartea şi perioada Triodului, apoi tratează istoric şi liturgic fiecare element constitutiv: Perioada pregătitoare Postului Mare, Săptămânile şi Duminicile Postului Mare şi Săptămâna Patimilor.
Cei preocupaţi de liturgică au văzut sau poate au şi citit cele 5 volume de "Dialoguri liturgice" ale profesorului grec Ionnis Foundoulis (1927-2007), apărute la Editura Bizantină din Bucureşti.
I. GENERALITĂŢI DESPRE LITURGICĂ + „LITURGICA GENERALĂ”
II. CĂRŢI DE CULT ŞI EDIŢII CRITICE ALE ACESTORA
III. TIPIC BISERICESC ŞI LAUDELE BISERICEŞTI
IV. SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA LITURGHIE
V. SFINTELE TAINE ŞI IERURGII (EVHOLOGHIONUL)
I. Limba greacă:
Texte liturgice în greacă 1, 2, 3 (la unele cu traducere în engleză).
Horologion, 1851, vol.II, "pdf" (21 Mb). Se poate citi si on-line.
Din pacate, vol.I (1845) inca nu e disponibil (trebuie sa apara aici); Trebuie sa apara si Euchologion (1873) aici.
Egkolpion tou anagnostou (1991) – (DJVU, 2.3 Mb).
II. Limba slavonă:
Manuscrise slavone din Lavra Sfintei Treimi – Serghiev Posad.
Am dat trimitere doar la Liturghiere şi Molitfelnice foarte vechi. Se poate naviga prin site pt a face cunoştinţă cu sutele de mss puse la dispoziţie. Sunt şi foarte multe texte patristice inedite. Foarte multe din acest mss au influenţat traducerile româneşte ale cărţilor de cult şi nu numai.
Vă propun să faceţi cunoştinţă şi cu Trebnicul lui Petru Movilă (Kiev, 1646) în trei părţi, pus de asemenea pe internet, alături de alte cărţi de cult în limba slavonă.
Служебникъ — Москва. Синодальная типографiя. 1896. Alte carti pe aceeasi adresa.
Manuscrise liturgice din Macedonia;
Manuscrise din colecţia lui Vartolomei Kopitar din Slovenia;
Site cu toate cărţile de cult în limba slavonă în PDF. Unele cărţi sunt şi în rusă (nu doar slavonă).
Cărţile de cult în limba rusă (nu slavonă), în traducerea ieromonahului Amvrosie Timrot. Vezi aici (în format html).
___________
Dacă cunoaşteţi şi alte adrese, daţi-le la comentarii, iar noi le vom introduce în text.
Pentru a face mai simplă găsirea unor subiecte interesante de liturgică de pe forumul nostru, am hotărât să dau aceste linkuri:
I. Sfânta Liturghie:
Citirile biblice la Liturghie
Liturghier – BOR, 2008/2012
Rolul protosului in cadrul Liturghiei
Liturghia arhiereasca
Întrebări legate de Sf. Liturghie
Înnoirea liturgică între idealism şi realism
II. Sfintele Taine şi Ierurgii:
Rânduiala Sf. Botez. Probleme liturgice şi canonice
Slujba Cununiei. Aspecte liturgice
Sfântul Maslu
Litia mică (pt adormiţi) şi Parastasul
Sfaturi şi idei practice legate de Spovedanie
III. Tipicul Laudelor:
Vecernia Mică şi Privegherea
Despre Slujba Litiei (în cadrul Privegherii)
Despre Polielee şi Cădiri
IV. Generalităţi:
Slujbele din zilele din Ajunul Nasterii Domnului si Epifanie
Preotul care nu este duhovnic poate face inmormantarea?
Traducerea unor texte liturgice
ECTENIILE: diferite traduceri şi formulări
Culoarea veşmintelor clericale
_____________________________
Toată lumea poate citi, dar pentru a pune întrebări sau a răspunde în forum, trebuie să vă înregistraţi. E simplu de tot. Aşteptăm implicarea dvstră.
Cine este Robert F. Taft SJ?
Robert Taft, născut la 9 ianuarie 1932 în Providence SUA, este în prezent preot catolic ce slujeşte după ritul ortodox rus şi în acelaşi timp monah (arhimandrit) în ordinul monahal latin al iezuiţilor (anume asta înseamnă acele litere de la sfârşit "SJ" = "Society of Jesus").
Fost profesor la Institutul Pontifical Oriental din Roma, acum deja pensionat.
Specialist în liturgică. Cunosctător a foarte multe limbi clasice şi moderne. Autor a peste 700 de studii, articole şi cărţi în domeniul liturgicii, în special al ritului ortodox. O parte dinte ele pot fi găsite aici.
Opera sa de bază constă în proiectul unei Istorii a Liturghii a Sf. Ioan Gură de Aur în 6 volume:
– Vol. 1: Liturghia Cuvântului (lucrare care aparţine profesorului său Juan Mateos şi pe care R. Taft o consideră primul volum al proiectului, fără a fi nevoie de a scrie altceva la acest subiect);
– Vol. 2: Intrarea Mare. Despre Vohodul Mare, Heruvic şi alte rituri implicite), Roma-1975/1978 (iar acum în curs de apariţie în limba română);
– Vol. 3: Istoria Anaforalei – colecţie de articole despre Anafora, recent apărută la Roma;
– Vol. 4: Dipticele (1991) – volum recent tradus în româneşte (2008) şi la care ne vom opri mai jos;
– Vol. 5: Riturile de dinainte de împărtăşire (Roma-2000) – despre "Sfintele Sfinţilor", frângerea Sf. Agneţ, căldura etc;
– Vol. 6: Împărtăşirea şi riturile finale ale Liturghiei (nefinalizată şi nepublicată).