Views: 961
DESPRE „(DEZ)LEGAREA CUNUNIEI”
De fiecare dată când cineva îmi spune că a fost pe la vreo mănăstire, încep să am emoţii. Sunt şi eu călugăr şi iubesc viaţa şi slujbele mănăstirești, dar atunci când fiii duhovniceşti îmi cer binecuvântarea de a merge pe la mănăstiri, ori le spun concret unde să meargă, ori le interzic categoric să meargă la vreuna. Şi aceasta pentru că în prea multe „mănăstiri” (mai ales din Moldova), călugării nu-şi văd de viaţa lor monahală, ci sunt un fel de magicieni care se ocupă cu scoaterea dracilor, masluri continui, „dezlegări de cununii”, prorocii, diferite metode de a ghici sau de a prevesti viitorul etc.
Views: 24568
Pr. Prof. Gheorghii Mitrofanov despre preoţimea şi societatea rusă
Recent am citit un articol interesant (din 2010) al părintelui Gheorghii Mitrofanov, profesor la Academia Duhovnicească din Sankt-Petersburg. Mai jos am tradus 2 fragmente din el, pe care le consider valabile şi pentru situaţia bisericească din Republica Moldova şi nu numai…
Views: 647
Eu sunt Kenya! Eu sunt Garissa!
A trecut aproape o lună de când un grup de studenţi creştini din Kenya a fost omorât.
S-a întâmplat pe 3 aprilie 2015, la Universitatea din Garissa, unde musulmanii radicali au intrat în clădirea universităţii şi eu întrebat pe fiecare student dacă e musulman sau creştin. Cei care au mărturisit că sunt creştini – 147 (după alţii: 148) la număr – au fost împuşcaţi pe loc.
Views: 722
Slujba Botezului. Abordare istorică şi pastorală a textului
Deja de mai mult timp sunt preocupat de istoria şi textului slujbei Botezului. M-am gândit chiar să scriu o carte despre Botez care, pe lângă un studiu liturgic serios, să conţină şi un text critic al slujbei, dar şi anumite capitole dogmatice, canonice, catehetice, pastrorale şi misionare. Îmi dau seama că mulţi aşteaptă să citească o astfel de lucrare (şi cred că eu sunt primul care-mi doresc acest lucru), dar, până a o vedea în librării, mai e nevoie de multă muncă şi rugăciune…
De aceea, m-am gândit ca, în paralel cu munca mea, să vă supun atenţiei varianta de text liturgic la care am ajuns până acum. Menţionez din start că unele rugăciuni sau indicaţii tipiconale sunt relativ diferite faţă de „Molitfelnicul oficial”. Iar ca să înţelegeţi ce m-a determinat să fac aceste modificări (fără a mă judeca), vă propun să citiţi şi studiul meu despre istoria slujbei Botezului şi a riturilor adiacente, care ulterior va fi dezvoltat în carte.
Views: 1541
Agenda teologică a Bisericii Ortodoxe Ruse pentru anii 2015-2018
Subiectele aprobate de prezidiul Permanenței Intersobornicești a Bisericii Ortodoxe Ruse la ședința de pe data de 28 ianuarie 2015, care a avut loc la reședința Patriarhală și Sinodală de pe lângă Mănăstirea Danilovsk din Moscova, sub președinția Sanctității Sale Kiril, patriarhul Moscovei și întregii Rusii.
Views: 870
Slujba Sfintelor Paşti
Vă felicit pe toţi cu sărbătoarea Sfintelor Paşti!
Hristos a înviat. Adevărat că a înviat.
Cadoul meu la Învierea Domnului este chiar slujba pascală în format PDF.
Views: 450
Paştile nu este ceva, ci este Cineva
…Spun asta, pentru că încă multă lume pretins-ortodoxă consideră că paştele („pascha” – în greacă şi slavonă) este fie pâinea binecuvântată şi înmuiată în vin, fie cozonacul cu brânză „sfinţit” de preot în dimineaţa de Paşti.
Puţini însă sunt cei care ştiu că „Paştele nostru este Hristos” (I Corinteni 5:7), iar celelalte bucate „de Paşti” sunt doar o continuare a bucuriei că ne-am împărtăşit cu Hristos, adevăratul Paşti. Deci, fără împărtăşirea cu Hristos, celelalte bucate sunt o simplă mâncare, chiar dacă una binecuvântată. Nu există Paști (pasca) fără Hristos! Putem să mâncăm tone de pâine cu vin sau cozonaci/turte cu brânză, căci nu ne folosesc la nimic! Aceasta e o mâncare care hrăneşte trupul, dar lasă sufletul la fel de flămând. Şi păcat că preoţii nu vorbesc aproape deloc despre acest aspect. E o crimă duhovnicească să ţii lumea în întuneric şi să-i hrăneşti cu ceva care de fapt nu-i sfinţeşte, ci numai îi amăgeşte…
Views: 2615
Viaţa Cuvioasei Maria Egipteanca: text şi icoană
Biserica Ortodoxă o cinsteşte pe Sfânta Maria Egipteanca la 1 aprilie, dar şi în Duminica a V-a din Postul Mare. Sfânta Maria Egipteanca, născută în Egipt (445), a părăsit la 12 ani casa părintească şi a trăit timp de 17 ani în desfrânări. Împinsă de patimă, a plecat la Ierusalim, la vârsta de 29 de ani, cu o corabie cu mulţi bărbaţi care mergeau la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci. Dorind să intre în biserică, o putere nevăzută a împiedicat-o. Însă după ce a promis la icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu că se va pocăi, Fecioara Maria i-a îngăduit. A doua zi, povăţuită de Maica Domnului, a trecut Iordanul, la Biserica Sfântului Ioan Botezătorul, unde s-a împărtăşit cu Sfintele Taine, retrăgându-se apoi în pustie pentru 47 de ani.
În cele ce urmează vă prezentăm viaţa Sfintei Maria Egipteanca scrisă de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului. Cuprinsă în paginile Triodului, Viața Sfintei Maria Egipteanca se citește integral la Privegherea Canonului Sfântului Andrei Criteanul din Săptămâna a V-a a Sfântului și Marelui Post.
Views: 1797
Predarea religiei într-o Moldovă europeană
Ziaristul Pavel Păduraru de la ziarul „Timpul de dimineaţă” (Chişinău) mă întreabă:
Predarea religiei în şcoli este percepută în societatea noastră deja ca o chestiune arhaică și inutilă. De ce este necesara predarea acestei discipline?
Răspunsul meu:
Din fericire, „societatea noastră” nu se limitează la Oleg Brega, Sergiu Ostaf şi alţi năimiţi, care trădează valorile noastre multi-seculare, încercând să ne înveţe cum să trăim. Din această „societate civilă” fac parte în primul rând oamenii pe care eu îi întâlnesc zilnic, sute şi mii de familii cu copii. Iar ei au o altă părere decât cea expusă în întrebarea Dvs. Dacă s-ar face un referendum cinstit (nu sondaje plătite de nu ştiu ce ONG-uri), veţi vedea că societatea consideră predarea religiei un lucru mai mult decât util.
Views: 695