Highslide for Wordpress Plugin
Meniu Închide

Liturghia ortodoxă. Istorie şi actualitate – ediţia II-a (2013), revizuită şi completată

PP-coperta-liturghie

La editura Sophia din Bucureşti a apărut ediţia a II-a (anul 2013) 
a cărţii noastre:
„Liturghia ortodoxă. Istorie şi actualitate”.

Cuprinsul cărţii (PDF)

Cartea poate fi comandată pe saitul librăriei Sophia sau cumpărată în librăriile din România (unde difuzează Supergraph).

Preţul cărţii este de 40 RONi (aprox. 150 MDL).

Format: 16.5×23.5 cm; 376 p., copertă cartonată. 

ISBN: 978-973-136-337-0 

Acum 1700 de ani, când împăratul Constantin cel Mare dădea libertate creştinilor (Milan – anul 313), cultul Bisericii, săvârşit aproape trei secole prin case şi prin catacombe, trece într-o nouă fază istorică de dezvoltare. Liturghia ajunge să fie slujită în biserici şi catedrale măreţe, unde frumuseţea spaţiului şi fastul liturgic pământesc făceau trimitere la frumuseţea cerească spre care Biserica înaintează prin fiecare rugăciune, procesiune sau gest liturgic.

De-a lungul timpului, textul şi rânduiala Liturghiei au cunos­cut o evoluţie complexă, iar cunoaşterea şi înţelegerea acesteia sunt indispensabile în depăşirea interpretărilor superficiale şi speculative asupra slujbei euharistice, dar şi în evitarea unei slujiri inconştiente şi formaliste atât a preoţilor, cât şi a credincioşilor, care nu realizează în măsura cuvenită sensul şi valoarea împreună-slujirii lor. 

De aceea, prezentăm într-o ediţie revizuită şi completată cel mai vast tratat de istorie a Liturghiei în limba română, destinat nu doar preoţilor şi studenţilor teologi, ci şi tuturor celor interesaţi de frumuseţea cultului ortodox. Cartea conţine şi textul comentat al Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur, un studiu despre împărtăşirea sistematică cu Sfintele Taine, peste o mie de note explicative şi bibliografice şi mai multe anexe legate de studiul ştiinţific şi duhovnicesc al Liturghiei ortodoxe.

Slavă Marelui Dumnezeu pentru toate!

13 Comments

  1. © Ieromonah Petru Pruteanu

    Ţin să precizez că eu nu mă ocup de comericalizarea cărţii, de aceea, cu întrebările legate de cumpărarea cărţii vă puteţi adresa exclusiv la Editura "Sophia" şi la centrele unde difuzează Socientatea Comercială "Supergraph". 

    Eu voi primi doar câteva cărţi de la editură, pe care le voi da unor prieteni. 

  2. porfirie

    Părinte dar nu ne faceti si o trecere in revistă a completărilor pe care le-ați făcut acestei cărti? Studentii sunt in sesiune acum si sunt nerabdători să afle noutățile însă este greu să citim toată cartea acum, nu este timp!

    • © Ieromonah Petru Pruteanu

      De asta am şi dat cuprinsul. Am adăugat cel puţin 3 capitole noi şi le-am completat pe cele vechi.
      După mine, cartea acum acoperă istoria întregii Liturghii, pe când prima ediţie era axată mai mult pe Anafora.

  3. Dorin Jamba

    Cu sărbătoarea, Părinte!
    Ne puteţi spune dacă se comercializează cartea undeva în Chişinău? Pentru e clar că editura Sophia nu are nici un punct de distribuţie aici, respectiv prin ei nu vom găsi cartea în R.M.
    Aştept răspuns!
    Doamne ajută!

    • © Ieromonah Petru Pruteanu

      Cartea nu se va vinde nicăieri în R. Moldova şi aceasta se întâmplă nu din vina mea sau a celor de la Sophia, ci din vina politicii bisericeşti şi de stat care se face la Chişinău. Încercaţi să găsiţi vreo modalitate de a o achiziţiona din România.
      Eu voi trimite 2 exemplare la Biblioteca Naţională din Chişinău, dar mai mult nu pot face nimic. Asta e…

  4. Claudiu Boia

    Doamne ajută.

    Mulțumim pentru munca depusă. Am citit-o pe nerăsuflate, imediat ce am primit comanda. Vă felicit pentru inițiativa de a lumina puțin mintea noastă îndoctrinată în școlile teologice de ideea că ritualul liturgic este absolut și infailibil. Este foarte important să știm de ce săvârșim ritualul în modul în care îl avem azi, și mai ales cum s-a ajuns aici. Vă doresc spor în proiectele dumneavoastră viitoare.
    P.S. Personal cred că o lucrare de acest gen despre Sfintele Taine ar fi mai mult decât benefică.

    • © Ieromonah Petru Pruteanu

      Slavă Domnului. Mă bucur că v-a plăcut.
      Eu deja lucrez la un fel de “Molitfelnic explicat”. Rugaţi-vă să iasă ceva bun, deşi nu mi-am fixat un termen la care să termin. Adun materiale…

  5. Pr. Claudiu Boia

    Spor la treabă. Bun o să iasă, că multe unghere întunecate sunt în Molitfelnicul nostru. Mai ales în ceea ce privește partea a II-a, cea a rugăciunilor de tot felul. Nu știu dacă din cauza traducerilor, sau a îndepărtării de originea rugăciunilor, unele texte sunt înțelese ca fiind „magice” și chiar mai importante decât Tainele în sine. Gând bun și putere de muncă. Doamne ajută.

  6. Anonimul...

    Doamne’ajuta! Care e raportarea corecta a credinciosilor in momentul in care se apropie de Sfantul Potir? Trebuie sa ingenuncheze in timpul in care preotul rosteste rugaciunea “Cred Doamne…”? Trebuie sa poarte lumanari aprinse? Am constatat ca oamenii sunt foarte preocupati de situatiile care in fond genereaza o lipsa de responsabilizare corecta…unii sunt foarte atnti ca lumanarea sa nu se stinga, unii nu deschid gura cum trebuie, nu prind de servetel…etc….
    Daca din greseala, bineinteles, in momentul in care preotul a impartasit, n-a fost destul de atent iar credinciosul, la fel, si astfel a cazut Sfanta Impartasanie pe jos, ce e de facut? Preotul ar trebui sa-si ia un canon special de pocainta? E clar, a ridicat si a consumat Sfanta Impartasanie…dar nu e suficient, cu siguranta trebuie facut mai mult…
    Pe de alta parte, preotul a terminat Sfanta Liturghie, dupa care a savarsit slujba Parastasului, iar la final a gustat o bucatica de colacel stropit cu vin binecuvantat, dar asta inainte sa consume Sfintele Taine din Potir…cand si-a dat seama de greseala, a fost prea tarziu, dar cu frica de Dumnezeu, nu a lasat Sfintele in Potir, ci le-a consumat, a procedat gresit?

    • © Ieromonah Petru Pruteanu

      Când se apropie de împărtăşire, credincioşii trebuie să rostească după preot (în glas sau în gând) rugăciunile “Cred, Doamne, şi mărturisesc…” şi celelalte. Aceasta o fac în picioare, nicidecum în genunchi.
      În BOR este şi obiceiul aprinderii lumânării, dar el nu se întâlneşte la alţi ortodocşi şi nu-i obligatoriu.

      La împărtăşirea mirenilor, se recomandă ca cel puţin o persoană sau chiar două să ajute preotul, ţinând pocrovăţul. Aşa fac ruşii şi incidentele sunt mult mai rare. Dacă preotul a scăpat împărtăşanie pe jos, trebuie să o strângă Sfintele Taine şi să spele bine podeaua, iar dacă a fost pe covor sau haină, acestea se ard. După aceea preotul trebuie să explice în scris acest caz episcopului său şi ierarhul ia o decizie. În cazuri foarte rare se poate ajunge la caterisire, dar chiar şi dacă preotul nu are nici o vină, un mic canon tot se recomandă.

      În cazul preotul care a mâncat şi apoi a consumat Sfintele Taine, cred că era mai bine dacă venea a doua zi dimineaţă şi le consuma. Dar dacă a mers pe linia asta, nu cred că a greşit de moarte. Că doar n-a mâncat o farfurie de sarmale, ci a fost o gustare din greşeală.

Comentariile sunt închise.