O dată o maimuţă din evul anecdotic,
Venind la sfat pe creangă de arbore exotic,
A zis: Atenţie! Sunt foarte ofensată…
Circulă-n lume vorba, deloc adevărată,
Că omul ar descinde din buna noastră rasă…
Însăşi ideea asta îmi pare odioasă…
Aţi pomenit vreodată divorţuri printre noi,
Copii lăsaţi pe drumuri sau imne de război?
Cine-a văzut în hoardă la noi bolnavi mintali,
Drogaţi, lacomi de cărnuri şi homosexuali,
Escroci, bandiţi, gherile sau vreo tutungerie?
În neamul nostru nobil nu vezi aşa prostie.
Noi nu avem mafii crude în stirpea noastră aleasă,
Nici terorişti, manele, nici luptele de clasă!
Cât am bătut eu jungle, scuzaţi, n-am observat
În obştea de maimuţe, cocotier privat,
Nici garduri şi nici paznici, nici pui murind de foame
Sau omorâţi în taină de aşa-zise "mame"…
Nu veţi vedea vreodată cât soarele și luna
O minte de maimuţă dospind în ea minciuna!
Chiar de aş fi silită de vreun laborator,
N-aş deveni port-bâtă şi nici informator.
Şi iată încă una din lumea cea de jos:
La noi nu se întâlnește război religios
Nici "sfinte inchiziții", nici libertate-n lanţuri,
Nici chefuri după care să ne culcăm în şanţuri
Şi nici o îndoială ce duce-n ateism,
Nici ordini materiale, nici materialism…
E adevărat că omul a coborât ca soi,
Dar să fim rezonabili: n-a coborât din noi.
Cred că e un pamflet anti-evoluţionist foarte bun. Dar în primul rând o poezie morală care ar trebui să ne pună pe gânduri…
Dureros de adevărat…
E noapte, frig si trist
Si numai soapte, zvonuri
Ce rabufnesc cu forta
Omoara totul in cale
Devine si mai frig
Omoara Adevarul
Nascut cu atata truda
Speranta-i omorata
Totul a fost un mit
Sacrificat e Mielul
Cu gandul ca sa scape
De rele si napaste
Asa a fost primit
Tradari, omor si “vrajuri”
In iaduri plazmuite
Primite si de ingeri
De secole am vazut
O tara fara moarte
Si totusi nici in viata
Renasterea asteapta
Asa s-a prorocit
Copii nascuti din feluri
Meleaguri instrainate
Dusmanii omenirii
Vanatul au tintit
Oameni luati ostatici
Inradacinati in rele
Cu geamat si durere
Tacerii pret cumplit
Se cauta Dreptate
In Negrul Mit al al Lunii
In care Eminescu
De mult a fost zvarlit
In care chiar si creanga
Cu greu abia razbate
Iar Iadul si cu Raiul
Aproape contopesc
E frig afara,
Afara este noapte
Domina comedia
Divina cea lui Dante
In care omenirea
Milenii a ratacit
Crezut-au ca tacerea e tacere
Ca suntem cai si porci,
Maimute chiar am fi
De care omenirea
In secole a vazut
Noi tacem pentru ca uite
Le am meritat pe toate
Din nestiinta poate
Sau poate am stiut
A scris-o chiar si Pavel
Ca Dragostea-i Dreptate
Iar viata cea deplina
In ea se va regasi
Tacerea nu-i tacere
Tacerea e dreptate
Omorul se va faptui
Omorul faptuit a fost
Sau se va faptui in noapte
Dumnezeu e cel care va sti
Lumina e stiinta
Intunericul nedreptate
Cu siguranta ca maine
Va fi o noua zi
“O dată o maimuţă din evul anecdotic”…
Imi place formularea!
Foarte interesant articolul!
Doar ADEVARATUL crestinism este SINGURA calea spre SINGURUL creator.
In Evanghelia dupa Ioan 14:6 Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine”.
Dintre toate CREDINTELE de pe pamant,ateismul este cea mai jalnica,ilogica si cea mai aiurita credinta.Teorie ieftina de 2 lei.Nimicul a explodat si a creat tot ce exista…ha ha ha…
Teoria evolutiei in sine este foarte complexa si foarte tentanta in a fi crezuta…imbarligaciune intre adevar si presupunere.Gasim un os in mizerie si prin “teste” dovedim ca acel os este stra-stra-stramosul omului..dar practic nu se poate dovedi nici daca acel os a avut macar un urmas,sau doi,sau trei,patru..dar cei care cred in toate porcariile “dovedesc” ca acel os a avut nu doar urmasi ci a contribuit si la modificarea genetica a respectivului animal…
Am invatat sa numai iau in seama teorile,filozofile ci sa ma uit la tinta lor..iar tinta evolutiei este asa cum am zis mai sus:nimicul a explodat si a creat tot ce exista..Sunt vai de capul lor daca ei cred ca tot cea ce se intampla astazi este “la nimereala”..
nimicul nu poate exploda, nu are cum sa explodeze.
Nimic nu este la “nimereala”. Fiecare i-si merita soarta care o are. Greul sortii vine si el de la Dumnezeu, altfel nu l-am fi cunoscut.