Întrebare: Am întâlnit în anumite calendare şi Mineie mai vechi pomenirea Sfintei Muceniţe Ecaterina la 24 noiembrie, dar în noile cărţi aceasta apare pe 25 noiembrie. Care dată de prăznuire este corectă?
Răspuns: Data concretă a martiriului Sfintei Ecaterina nu se cunoaşte, dar, în Tradiţia Bisericii, pomenirea Sfintei s-a făcut atât pe 24, cât şi pe 25 noiembrie. Redau mai jos o sinteză a mărturiilor istorico-liturgice conform articolului despre Sf. Ecaterina din „Enciclopedia Ortodoxă Rusă”, vol. 18, pp. 100-115 şi propriilor observații la acest subiect.
În Tipicul Marii Biserici (sec. IX-XI) (cf. Mateos, Typicon, vol. 1, p. 114) pomenirea Sf. Mc. Ecaterina este pe 25 noiembrie, fără a avea o rânduială de slujbă. În Tipicul de tradiţie studită a patriarhului Alexie (anul 1034, păstrat doar în slavonă) pomenirea Sf. Ecaterina lipseşte, dar în Menologiile studite din sec. XII-XIV (vezi: Горский, Невоструев, Описание, vol. 3, partea 2, p. 32; Ягич, Служебные Минеи, pp. 446-461) slujba Sf. Ecaterina este pe 25 noiembrie, alături de slujbele Sfinţilor Clement Romanul şi Petru al Alexandriei, având Canon la Utrenie, 6 stihiri la Vecernie şi Sedelne.
Conform Tipicului Mănăstirii Everghetinos din a doua jumătate a sec. XI (Дмитриевский, Описание, vol. 1. pp. 324-325), pomenirea Sf. Ecaterina este pe 24 noiembrie şi se suprapune cu pomenirea Sf. Grigorie, episcop de Acragante (Sicilia, sec. VII; pomenirea căruia, mai târziu a fost mutată pe 23 noiembrie). În acest Tipic slujba Sf. Ecaterina este mai festivă, având menţionat troparul „Mieluşeaua Ta Iisuse…”. Canonul Utreniei este alcătuit de Theofan, în glasul al 8-lea şi pus în ziua de 25 noiembrie.
Conform Tipicului de la Messina din anul 1131 (Arranz, Typicon, p. 61-62), slujba Sf. Ecaterina se săvârşeşte pe 25 noiembrie alături de alte trei pomeniri: ale Sfinţilor Clement şi Petru, precum şi a Sf. Mc. Mercurie.
În vechile manuscrise ale Tipicului Ierusalimitean ( Sinait gr. 1096 – sec. XII; vezi: Дмитриевский, Описание, vol. 3, p. 33) precum şi în toate manuscrisele slavone ale acestuia, pomenirea Sf. Ecaterina se face pe 24 noiembrie, iar slujba se uneşte cu cea a Sf. Mercurie şi a Odovaniei Intrării Maicii Domnului în Templu (21 noiembrie). Unele variante ale acestui Tipic (din sec. XV) prevăd pentru Sf. Ecaterina şi Sf. Mercurie troparul comun „Mucenicii Tăi, Doamne…”, dar deja din sec. XVI slujba Sf. Ecaterina începe să aibă troparul special de astăzi, pe gl. IV.
Ediţiile slavoneşti ale acestui Tipic (sec. XVII) au slujba pe 24 noiembrie, specificând atât troparul general „Mielușeaua Ta, Iisuse”, cât şi troparul special.
În Rusia sec. XVIII, datorită faptului că două împărătese îşi sărbătoreau onomastica în această zi, slujba din 24 noiembrie se săvârşea cu Priveghere, fiind chiar editată într-o carte separată în anul 1765. Elementele care lipseau din slujba Sf. Ecaterina erau luate din Mineiul de Obşte, fiind combinate cu slujba Odovaniei Intrării Maicii Domnului.
Începând cu sec. XVIII Menologiile greceşti revin la pomenirea Sf. Ecaterina, alături de cea a Sf. Mercurie şi a Odovaniei pe data de 25 noiembrie (deşi Odovania completă de 8 zile ar trebui să se împlinească abia pe 29/30 noiembrie).
Această ordine a sărbătorilor a fost fixată şi în Tipicul protopsaltului Konstantinos (Constantinopol, 1839. pp. 35-37) şi în cel al lui Violakis (Βιολάκης, Τυπικόν. pp. 103-105), în Mineie şi în alte cărţi. Conform acestora, pe 25 noiembrie se săvârşeşte o slujbă cu Polieleu, dar fără Priveghere. Această slujbă a fost editată de câteva ori la Veneţia (Βιβλίον περιέχον τὴν ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης, Venezia, 1710, 1727 ş.a.), având ca şi în Occident, data de 25 noiembrie. În Biserica Armeană, din motive necunoscute, pomenirea Sf. Ecaternia se face pe 27 martie.
În concluzie:
- Primele mărturii despre pomenirea Sf. Mc. Ecaterina le avem din sec. IX-XI (deşi Mănăstirea închinată ei a fost fondată în sec. VI). Data de prăznuire variază în funcţie de timp şi loc la 24 sau 25 noiembrie;
- Tot în această perioadă cultul Sfintei Ecaterina pătrunde şi în Occident, fiind sărbătorită constant la 25 noiembrie. În Occident numele Sf. Ecaterina a generat diferite forme lingvistice precum: Catherina / Catharina / Catarina / Catalina / Katalin / Katherine / Catrine ş.a.;
- Tipicurile din sec. XI/XII şi până în sec. XVII, în majoritatea cazurilor, au pomenirea la 24 noiembrie. Anume în această perioadă pomenirea se generalizează în Biserica Rusă, iar în sec. XVII, datorită celor două împărătese care au purtat numele Sfintei, pomenirea s-a amplificat şi a rămas pe data de 24 noiembrie până astăzi;
- În sec. XVIII, Biserica Greciei revine la data de 25 noiembrie, iar în sec. XIX acest lucru se întâmplă şi în Biserica Română şi în majoritatea Bisericilor Locale;
- În prezent Biserica Rusă are pe data de 24 noiembrie pomenirea Sf. Ecaterina şi a Sf. Mercurie, iar pe 25 noiembrie – Odovania Intrării Maicii Domnului şi pomenirile Sfinţilor Clement Romanul şi Petru al Alexandriei;
- Biserica Greacă, Română şi chiar Mănăstirea Sfintei Ecaterina din Sinai o pomenesc pe Sf. Ecaterina pe 25 noiembrie, alături de Sf. Mercurie şi combinând slujba cu Odovania Intrării Maicii Domnului, iar pomenirea Sfinţilor Clement Romanul şi Petru al Alexandriei se face pe 24 noiembrie;
- Mai complicat este în Republica Moldova, unde se folosește Calendarul rusesc, cu pomenirea la 24 noiembrie, iar slujba, fiind luată din Mineiul românesc, apare pe 25 noiembrie;
- Personal înclin spre data de 25 noiembrie, aşa cum se ţine şi în Sinai, iar pomenirea de 24 noiembrie poate rămâne ca o particularitate a Bisericii Ruse, care nu este nicidecum o inovaţie, ci ca o reminiscienţă a vechilor tipicuri greceşti şi slavoneşti.
