Promotorilor şi susţinătorilor Legii anti-discriminare le place să folosească cuvinte frumoase. Legea anti-discriminare, zic ei, este o lege a toleranţei, a dragostei, a egalităţii. Senin şi frumos, dacă e să credem vorbelor. Adevărul este că măsurile şi activităţile lor sunt pline de răutate şi, în esenţă, urmăresc un singur scop – de a se răzbuna şi penaliza cu cruzime pe cei care au o altă opinie faţă de „valorile” promovate de legea anti-discriminare.
Nu ne referim doar la replicile veninoase şi mitocane din numeroasele articolele şi comentarii publicate de susţinătorii legii; nu ne referim doar la scenariile dubioase prin care ei doresc să adopte legea (a se vedea acest material); nu ne referim la comportamentul agresiv şi războinic al promotorilor legii (a se vedea orice emisiune radio sau TV la acest subiect). Ne referim la un document oficial, pe care l-am pomenit în unul din materialele noastre anterioare – proiectul Legii de modificare a Codului penal.
Modificările la Codul penal fac parte din acelaşi pachet de legi de anti-discriminare, şi au fost prezentate Parlamentului pentru adoptare încă în 2009. Parlamentul – cum e şi firesc – a respins modificările. Se credea că proiectul a fost uitat şi nimeni nu va mai reveni la el. Iată că prin acelaşi Planul de acţiuni privind onorarea angajamentului Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei (despre care scriam că a fost adoptat în şedinţa Guvernului din 25 aprilie 2012 şi urmează să fie transmis Parlamentului pentru adoptare finală) intenţionează să reînvie Legea de modificare a Codului penal.
Reamintim aici, că pedepsele prevăzute de Codul penal sunt cele mai severe şi represive forme de răspundere, care implică, în cele mai dese cazuri, aplicarea pedepsei sub formă de închisoare. Să examinăm aceste modificări la Codul penal pentru a vedea cît de „tolerante” şi „senine” sunt intenţiile promotorilor Legii anti-discriminare.
Primul lucru care atrage atenţia e că proiectul de modificare este împînzit de cele 2 cuvinte cheie, profund iubite de cineva din Guvern şi acoliţii săi – „orientare sexuală”. Într-un biet proiect de lege de o pagină, sintagma „orientare sexuală” este repetată de 5 ori. Se creează impresia că discriminarea pe criteriul orientării sexuale vrea să fie cea mai gravă dintre infracţiuni. Atenţie, în aceste cazuri este vorba nu despre aplicarea pedepselor pentru orice criteriu de discriminare, ci anume pe motiv de orientare sexuală. Încă o dovadă că interesul promotorilor legii ţine de promovarea „orientării sexuale”, iar celelalte criterii de discriminare sînt o umplutură.
Mai departe. Se ştie, că pentru majoritatea infracţiunilor, pedeapsa penală se aplică doar dacă infractorul a depăşit vîrsta de 16 ani. Şi numai în cazul infracţiunilor de o gravitate deosebită, cum ar fi omorul, pruncuciderea, violul, banditismul, jaful, tîlhăria ş.a., persoane de 14-16 ani vor fi atrase la răspundere penală.
Modificările la Codul penal propun ca persoanele cu vîrsta între 14-16 ani să fie atrase la răspundere penală pentru motive de discriminare. Atenţie! Actualul Cod penal prevede că persoanele de 14-16 ani nu vor fi pedepsite penal în cazul unor aşa infracţiuni ca genocidul, propagarea războiului, omorul în stare de afect, traficul de fiinţe umane, actul terorist, hărţuirea sexuală, chemările la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale a Republicii Moldova, trădarea de Patrie etc. Dar uite că pentru ditamai acte de discriminare un copil de 14-16 ani trebuie să fie pedepsit penal. Deci, dacă faci un act terorist, propagi războiul, trădezi Republica Moldova, hărţuieşti sexual – nu eşti pedepsit, dar dacă „discriminezi” pe cineva, numindu-l nu „homosexual”, ci un sinonim pe care-l merită, atunci vei fi băgat la dubă. Tolerant, frumos şi senin!
Continuăm. Codul penal existent face distincţie între aceleaşi infracţiuni, în dependenţă de gravitatea infracţiunii. Spre exemplu, dacă în general pentru omor se aplică o anumită pedeapsă, atunci pentru omor în condiţii agravante sau de o cruzime deosebită se aplică o pedeapsă mai severă.
Modificările la Codul penal propun ca infracţiunile pe motiv de orientare sexuală să fie considerate infracţiuni deosebit de grave, pentru care vor fi aplicate pedepse mult mai mari. Deci, dacă infractorul ucide un om – indiferent dacă cel ucis este sau nu politician, învăţător, antreprenor, bun familist, tînăr, bătrîn etc. – atunci va fi pedepsit cu închisoare pînă la 15 ani. Dar dacă infractorul ucide pe motiv de orientare sexuală – atunci va fi pedepsit cu închisoare pînă la 20 de ani sau cu detenţie pe viaţă.
Dacă infractorul comite o infracţiune de vătămare corporală, atunci i se va aplica pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 3 ani. Dar dacă va săvîrşi aceeaşi infracţiune din motive de orientare sexuală, atunci se va aplica închisoare pe termen de pînă la 6 ani.
Dacă se săvîrşeşte un viol, infractorul va fi pus la închisoare pe 5 ani. Dar dacă se va face un viol din motiv de orientare sexuală, atunci infractorul va încasa închisoare pe 12 ani.
Senin, egalitate în drepturi!
Ştim că promotorii Legii anti-discriminare vor distorsiona cele scrise aici, de aceea vom face o ultimă remarcă. Condamnăm cu fermitate orice infracţiune şi nu contestăm nici într-un fel rolul statului de a aplica pedepse penale infractorilor. Vroiam doar să arătăm, că îndemnurile la nediscriminare şi egalitate sunt un paravan, după care se ascunde un singur scop – promovarea noilor „valori” şi penalizarea celor care nu le acceptă. Iar modificările la Codul penal arată foarte clar, că pretinsa toleranţă şi dragoste, invocă peste tot de promotorii Legii anti-discriminare, se rezumă doar la cei cu „orientare sexuală”.
Centrul Ortodox de Sociologie „Aletheia”
Apropo, cum trebuie să înţelegem Art. 19.2 din Proiectul de Lege antidiscriminare?
Adică eu trebuie să demonstrez că nu l-am discriminat pe un gay şi nu invers? Asta întrece orice limite…
Filat este prim-ministru şi e principalul responsabil, dar de fapt vina aparţine întregului Guvern, care a aprobat aşa ceva. Şi dacă aprobă şi Parlamentul, atunci chiar că e JALE!
de ce biserica nu-i anatemizeaza atunci pe toti cei implicati in asa ceva?
Biserica Ortodoxă, spre deosebire de romano-catolici, foarte rar a mers pe această cale a anatimizării şi blestemelor.
În cazul lui Filat şi a celorlalţi politicieni, ar fi corect ca atunci când îi apucă râvna de a se împărtăşi (cu camerele video alături), trebuie să facă o spovedanie sinceră şi detaliată, iar preotul-duhovnic să aibă curajul să-l oprească de la împărtăşanie pt aceste mârşăvii. În felul acesta omul ar fi ajutat să se îndrepte şi nu s-ar face nici un spectacol din asta.
Iar dacă politicienii aleg mai degabă UE decât pe Hristos, atunci nu trebuie să mai pretindă să fie pomeniţi, spovediţi, împărtăşiţi şi înmormântaţi cu preot.
interesant ce va face biserica cu Filat in caz de adoptare?canonic trebuie dat anatema
Cum vor disciplina ei pe acesti oameni care se declara enoriasi a bisericii.Am impresia ca nu se iau masuri din frica.
Jâdo-masonii de regulă sunt educaţi prin propria lor tradiţie şi credinţă talmudistă să fie sodomiţi.
Faptul că, legile antiumane sunt impuse fără nici un fel de complicaţie prin oamenii simpli din clădirea guvernului şi a parlamentului, există şi un mai mare pericol, deja în proce, că conducerea Bisericii Ortodoxe sunt impuşi să tacă, sau chiar de o potrivă, să facă legături şi samituri cu tot felul de confesii până şi cu cele care este satanism pur.
Să mă ferească Domnul de vreo acuzare, dar CU TĂCEREA SE TRĂDEAZĂ DUMNEZEU!
Cât timp n-o să fie deşteptare – atâta timp v-a permite Dumnezeu să fie tot felul de cataclizme pentru ca să spele faţa pământului de necurăţia ce o spurcă, precum a fost pe vremea lui Noe.
este un material foarte interesant, ar aduce folos, ci nu tulburare, pentru că tulburarea şi frica de cunoaştere a adevărului vine de la drac: http://vechnayaslavaboga.ru/#/?page_id=26