Highslide for Wordpress Plugin

Înrudirile spirituale ce se crează în urma Botezului

Pe lângă înrudirea trupească (fizică), în creştinism se ţine cont şi de înrudirea spirituală. Canonul 53 de la Sinodul Trulan (691-692), singurul care abordează această problemă[1], numeşte înrudirea spirituală ca fiind „mai presus decât legătura cea după trup”, de unde şi o serie întreagă de confuzii. Aceastea apar pentru că Biserica interzice căsătoria între rudele după trup până la al 7-lea grad, dar acelaşi Canon interzice legătură dintre rudele spirituale doar până la gradul 2 (unii extrinzându-o mai târziu până la gradul 3). Deci, acest „mai presus” trebuie înţeles în sens calitativ (duhovnicesc), nu că el ar implica aceleaşi resticţii ca la înrudirea trupească, unde se pune şi problema „amestecului de sânge”.

Şi în prezent,  de foarte multe ori, această reglementare canonică nu este înţeleasă corect, ivindu-se două categorii de întrebări:

–          Dacă e bine sau nu să fie botezaţi în aceeaşi apă un băiat şi o fată?

–          Dacă soţul şi soţia pot asista la acelaşi botez (împreună)? Dacă doi tineri (băiat şi fată), care au asistat la un botez, se mai pot căsători?

Încercăm să răspunde sistematic la aceste categorii de întrebări.

1)      Înainte de a răspunde la această întrebare, trebuie să răspundem la întrebarea dacă botezarea a două persoane într-o apă îi face sau nu fraţi spirituali. Dacă da, atunci, în cazul când e vorba de un băiat şi o fată, când ajung mari, ei nu se pot căsători. Mai apare şi întrebarea dacă părinţii/naşii lor mai ţin cont cu cine a fost botezat fiul/finul sau fiica/fina lor şi le-a spus acest lucru şi copiilor/finilor lor. E greu de închipuit acest lucru în zilele noastre.
În acest context, pt a evita o astfel de problemă, unii preoţi evită botezarea unui băiat şi a unei fete împreună. Deci totul se face din măsuri de “precauţie”, care însă trebuie de văzut în ce măsură sunt justificate.
Ştim că în trecut, înainte de generalizarea pedobaptismului, creştinii se botezau doar la marile sărbători în baptisteriu. În aceeaşi apă a Botezului se puteau afunda zeci, sute, iar în cazuri speciale chiar şi mii de candidaţi, indiferent de vârstă, etnie sau sex. Cred că nu de puţine ori, în aceeaşi apă, erau botezaţi soţul şi soţia sau părinţii şi copiii, în funcţie de momentul convertirii fiecăruia la creştinism şi a parcurgerii disciplinei catehumenatului. Oricum, nicio prevedere canonică nu interzice sau limitează în vreun fel practica botezului de obşte. În canoane se vorbeşte doar de o înrudire spirituală între fin şi naş, şi între naş şi unul din părinţii finului rămas văduv (vezi Canonul 53 Trulan).

Deci nu există niciun impediment în botezarea într-o crestelniţă a unui băiat cu o fată, chiar dacă aceştia ar urma să se şi căsătorească.

2)      Reieşind din acelaşi Canon – 53 Trulan, dar ţinând cont şi de vechea practică de a săvârşi Botezul, când asista întreaga comunitate la acest moment solemn, reiese limpede că nu este nicio problemă dacă asistă la botez soţul şi soţia sau 2 logodnici. Dacă e să intrăm puţin în esenţa Canonului, observăm că este interzis ca unul din părinţi să fie naşul propriului copil, pentru că în acest caz, acei soţi nu ar mai putea trăi împreună – şiretlic care a şi fost folosit de unii pentru a divorţa. În rest, nu-i nici o problemă.

Pentru a înţelege totuşi răspunul nostru la întrebarea de mai sus, este nevoie de o precizare:
Este bine să se înţeleagă că nu toţi cei care asistă şi se roagă la botez, sunt şi naşi. Naş este doar cel care ţine pruncul şi rosteşte Crezul în locul finului (dacă acesta este mic). Restul persoanelor, cum îi numim noi cumătri, nu sunt decât nişte asistenţi-rugători la săvârşirea Tainei şi, corect ar fi, ca ei nici să nu fie implicaţi în toate gesturile liturgice de la Botez: lepădările, înconjurul cristelniţei (la cântarea „Câţi în Hristos v-aţi botezat…) etc. În acest caz, chiar dacă unul din soţi este naş de botez, celălalt este un simplu asistent-rugător, aşa cum şi în vechime era întreaga comunitate (sat sau chiar oraş).

Deci este nejustificată interdicţia pusă de preoţi ca la Botez să nu asiste doi soţi sau logodnici. Este permis să asiste chiar şi ambii părinţi[2] la botezul propriului copil, dar cu interdicţia ca unul din părinţi să fie şi naş.


Note:

[1] Încă în anul 530 împăratul Justininan a dat o lege (Codex V, 26) care interzicea căsătoria între naşi şi fini, dar o normă canonică nu exista, aceasta venind mai târziu, la Sinodul Trulan (Quinisext).

[2] Se au în vedere situaţiile când au trecut mai mult de 40 de zile de la naştere şi mamei i s-au citit rugăciunile de intrare în biserică. În mod normal, botezul nici nu trebuie grăbit mai devreme de 40 de zile, cu excepţia cazurilor de moarte, când pruncul poate fi botezat chiar şi imediat după naştere.

22 de comentarii la „Înrudirile spirituale ce se crează în urma Botezului”

  1. nu ati raspuns la intrebarea: Dacă doi tineri (băiat şi fată), care au asistat la un botez, se mai pot căsători?

  2. Indirect am răspuns: din moment ce această asistare a lor nu crează înrudire spirituală, desigur se pot căsători…

  3. asa am crezut si eu.. dar am vrut sa ramana scris de dvs ca sa vada si altii… si sa nu zica ca logica noastra nu e corecta. va multumesc

  4. Am si eu o intrebare: care este explicatia pentru care mama nu are voie sa intre in biserica sa asiste la botezul copilului ei, decat dupa cele 40 de zile ? Sunt foarte multe femei care condamna acest lucru si il vad cu "ochi rai" deoarece nu pot participa la botezul propriului copil.
    Doamne ajuta !

    • Nu e motiv ca botezul să fie grăbit înainte de 40 de zile, dacă pruncul nu e pe moarte. În acest caz va putea asista şi mama la botez, pt că până la 40 de zile nu poate intra în biserică din motive fiziologice. Regula e moştenită din Vechiul Testament…

  5. as vrea sa stiu Parinte Petru daca ii poate fi nas de botez copilului nasii parintilor copilului asa cum se obisnuieste la noi de cele mai multe ori

    • Nu este nici o piedică sau restricţie în acest sens, dar nici nu trebuie să fie văzută ca o regulă obligatorie.
      Mai mult decât atât, în cazul fetei, naşul trebuie să fie femeie, iar în cazul unui băiat – un bărbat. Şi într-un caz şi în altul aceştia trebuie să fie buni creştini. Aceste reguli sunt mai importante decât ceea ce aţi întrebat dvstră.

  6. parinte imi puteti explica de cand a aparut obiceiul de-a se face cumatria si cat de necesara este ea?

    • Cumetria este o masă de bucurie după ce pruncul (sau chiar şi cel matur) a fost botezat. Probabil vine de prin sec. 4-5, dar în forme f. simple şi accentul cădea obligatoriu pe botez. Deci era o simplă masă în cinstea celui botezat, aşa cum putea vedea şi astăzi la mai multe popoare ortodoxe. Obiceiurile populare legate de cămetrie sunt irelevente şi uneori chiar contravin învăţăturii creştin-ortodoxe.
      Nu ştiu exact ce aspect vă interesează cel mai mult, dar cred că ideea de bază aţi prins-o.

  7. sa va fie de bine cu nasterea DOMNULUI!
    parinte iertati-mi indrazneala dar mai explicati-mi va rog si ce inseamna a darui painea copilului la botez?va intreb toate astea pt ca vrem sa ne botezam pruncul iar nasii vor sa facem si cumetrie'' ca tooata lumea'',noi insa nu dorim, iar parintii zic sa dam macar colacii – painea copilului ca e obligatoriu.este adevara?

    • Este un obicei popular, care n-ar nimic în comun cu regulile bisericeşti şi nu este deci obligatoriu. Cheltuială inutilă de bani şi timp.
      Este obiceiul ca cumetrii să dea ceva pruncului: bani sau alte daruri, iar părinţii acestora le mulţumesc prin colaci frumoşi. Nu putem spune că e un păcat, dar totuşi e o chestie facultativă.
      Faceţi cum doriţi şi poate că e mai bine să evitaţi certurile, decât să insistaţi pe o poziţie pe care ceilalţi încă nu sunt pregătiţi să o înţeleagă.

  8. parinte multi inclusiv si parintii ne zic ca atat timp cat copilul e nebotezat nu trebuie sa intre cineva, adica vreo femeie ce se afla in necuratie.este adevarat?sau e o superstitie?

    • Iertaţi-mă, dar mai degrabă e o prostie. Nu există aşa prevedere în vreo regulă bisericească, nemaivorbind de Scriptură.
      În primul rând, teoretic, omul se poate boteza şi pe patul de moarte, la adânci bătrâneţe. Iar faptul că noi botezăm prunci, este tocmai pt că nu ştim momentul morţii fiecăruia şi nu vrem ca cineva să moară nebotezat. Dar botezul încă nu-i tot, pt că depinde de viaţa omului mai departe, dar ăsta deja e un alt subiect.
      În al doilea rând, aşa zisa “necurăţie” a femeii este în plan fiziologic, adică trupesc şi nu are nicio implicaţie în starea sufletească nici a ei, nici a persoanelor cu care intră în contact. Şi dacă aşa stau lucrurile, atunci prima femeie care nu trebuie să intre la copil, este chiar mama, care timp de 40 de zile după naştere este considerată “necurată” bineînţeles tot fiziologic. Duhovniceşte ea este cea mai curată posibil pt acel moment.

  9. parinte cer iertare, spuneti-mi va rog daca se poate boteza copilul in oricare zi a saptamanii sau numai cand e vreo sarbatoare ori duminica. noi vrem sa ne botezam fetita pe 12 februarie sambata, daca nu gresesc atunci e Sf.Ion si fetita noastra se numeste Ioana. va multumesc

  10. Pr.Petru, as avea mai multe intrebari:
    1. As dori sa stiu daca pacatul curviei (concubinajul) este un impediment sa fii nas.
    2. Pot fi mai multi nasi la botez (2-3 sau cum e in Basarabia si 20), daca parintii copilului doresc acest lucru?
    3. Daca un ortodox isi boteaza copilul in alta biserica (ex. la catolici), poate fi nas?
    4. Putem face sambata botezul si petrcerea? avand in vedere ca duminica suntem "liberi" si putem sa ne odihnim.
    Va multumesc!

    • Răspund în ordine:
      1. Concubinajul este imprediment la năşie, iar argumentele le-am scris pe forum. Vă rog să căutaţi că nu am timp să le expun acum încă o dată.
      2. Cumătri şi persoane care să asiste la Botez pot fi şi 1000, dar naş este numai unul şi doar acela trebuie să participe la toate “ritualurile”: lepădare de Satana, rostirea Crezului şi înconjorul la “Câţi în Hristos v-aţi botezat”. Doar în legătură cu adevăratul naş se impun resticţiile canonice despre care am mai scris şi în articolul de mai sus.
      3. Catolicii nu au botez şi a boteza acolo înseamnă lepădare de credinţă. Restul e de la sine înţeles.
      4. Botezul da, dar despre petrecere nu ştiu ce să spun, pt că nu înţeleg la ce fel de petrecere vă referiţi. Înţeleg că după Botez se poate face o mică masă ca de sărbătoare, dar ce-i mai mult decât atât e o nebunie şi batjocură a Botezului indiferent de ziua în care s-ar face şi mai ales spre duminică. A doua zi, toată lumea, dar mai ales copilul nou botezat tb dus la împărtăşit. Dar dacă toată lumea doarme de oboseală şi chiar de beţie, atunci degeaba îşi mai botează copilul. Se vede clar că nu au ce să-i dea din ortodoxia care chiar şi părinţilor le lipseşte.

  11. Pr. Petru,
    Va multumesc pentru raspunsuri.
    As mai avea doua intrebari: ce sunt de fapt cumatrii? sau care e legatura intre un cumatru si cel botezat? Intrucat la botez toti tin lumanari in mana, iar copilul e invatat sa le spuna la toti nas.

  12. cer iertare parinte
    spuneti-mi va rog se permite de botezat copilul in post?am vrea sa-l botezam pe 9aprilie si sa ne impartasim pana la Pasti.noi nu facem cumetrie,vrem doar botez. n-am botezat-o pana a intra in post pt ca fetita s-a imbolnavit si am stat in spital, de aceea nu am reusit.

    • Mai ales dacă copilul are probleme de sănătate şi nu faceţi chefuri, vorbiţi cu preotul şi ar trebui să-l boteze şi în Post. Dar chiar dacă nu, dvstră trebuie neapărat să vă împărtăşiţi şi chiar de mai multe ori (bineînţeles fără copil). Trebuie doar să se facă Molitfa la 40 de zile, ca să poată şi mama, şi copilul să intre în biserică.

  13. Hristos a Inviat!
    Pr. Petru,
    Ma iertati ca revin cu aceeasi intrebare: ce sunt de fapt cumatrii? sau care e legatura intre un cumatru si cel botezat? Intrucat la botez toti tin lumanari in mana, iar copilul e invatat sa le spuna la toti nas.
    Va multumesc!

    • 1. Cumătri nu trebuie percepuţi ca naşi sau ca naşi de gradul 2. Ei sunt imaginea comunităţii care în trecut asista în întregime la botezul fiecărui reprezentant al acelei comunităţi.
      2. Faptul că i se dă lumânare în mână cumătrului sau chiar sunt pomeniţi la sfârşit la o ectenie, este pentru a le justifica lor (cumătrilor) prezenţa şi scoaterea unei anumite sume din buzunar. Dacă nu-i implici la nimic, nu vor fi motivaţi să vină cu cadouri sau să dea bani “pe pieptul copilului”.
      3. Dar nici pt p.1, nici pt p.2, ei nu trebuie numiţi “naşi” sau “nanul / nana X”

Comentariile sunt închise.