Highslide for Wordpress Plugin

Guvernul de la Chişinău a devenit o filială a organizaţiilor homosexuale. Parlamentul va rezista?


Paravanul după care se ascundeau promotorii Legii anti-discriminare a fost dat la o parte. Dacă pînă acum Guvernul şi acoliţii săi se ascundeau după deget, afirmînd că legea este necesară pentru toate categoriile de persoane discriminate şi că e impusă de parteneri străini, atunci iată că Planul de acţiuni privind onorarea angajamentului Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei, pe care Guvernul vrea să-l impună Parlamentului, scoate în evidenţă scopul real al legii. Pentru a dovedi acest lucru, vom examina punctul 18 din acest Plan, care arată astfel:

Nr

Obiectul angajamentului

Acţiuni planificate pentru realizarea obligaţiunilor

Termenul general de executare

18

Asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale ale minorităţilor sexuale

Adoptarea Legii anti-discriminare

 

Ratificarea Protocolului 12 la Convenţia europeană a drepturilor omului

2011-
sem
. I 2012

Vedem că Planul nu mai vorbeşte de interzicerea discriminării şi egalitatea drepturilor, ci stabileşte, că unicul angajament propus de Guvern în domeniul discriminării este „asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale ale minorităţilor sexuale”. După care, acelaşi Plan ne spune că acţiunea planificată pentru realizarea acestui angajament constă în adoptarea Legii anti-discriminare.


Altfel zis, Planul scrie negru pe alb, că adoptarea Legii anti-discriminare este o acţiune necesară pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor minorităţilor sexuale. Unde au dispărut alte categorii de persoane discriminate? De ce Guvernul a decis să-şi asume angajamente doar în privinţa minorităţilor sexuale?


Planul scrie că o acţiune suplimentară pentru asigurarea drepturilor minorităţilor sexuale este ratificarea Protocolului 12 la Convenţia europeană a drepturilor omului (Protocolul 12 se referă la interzicerea discriminării pe orice criterii). Prin includerea acestei acţiuni în Plan, Guvernul indirect impune Parlamentul ca acesta să ratifice Protocolul 12. Aceasta se face pentru ca mai tîrziu, promotorii Legii anti-discriminării să invoce Protocolul 12 şi să afirme că Parlamentul şi alte autorităţi statale sînt obligate să adopte toate aşa zisele măsuri de anti-discriminare (vom clarifica mai jos care sînt ele). 

Citește mai mult

Şantajul UE şi sinceritatea eurosceptică a lui Marian Lupu

În cadrul unei emisiuni la Publika TV (4 mai 2012), preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a dat dovadă de sinceritate şi realism în ce priveşte "vectorul european al Republicii Moldova". Dumnealui crede că liberalizarea regimului de vize, este un subiect sensibil pentru mai multe ţări din Uniunea Europeană, iar pentru a nu mări lista statelor care beneficiază de acest regim, UE pune condiţii ce nu pot fi realizate

"Există foarte multe ţări în Uniunea Europeană care nu agreează extinderea listei de ţări cu regim fără viză. UE a decis să susţină politic Republica Moldova şi atunci, să vii cu un răspuns public: nu, noi nu începem un asemenea dialog, UE nu a putut să-şi permită. Însă ca precondiţii pentru acest dialog au fost puse nişte chestii artificiale. Vreau să vă zic că logica este următoarea, [iar] acestea sunt informaţiile mele neoficiale. Dacă ţara îndeplineşte condiţiile insurmontabile, vine etapa numărul doi, cu condiţii şi mai insurmontabile", a explicat Marian Lupu cu referire la Legea antidiscriminare.

În acelaşi timp, preşedintele Legislativului a menţionat că Alianţa pentru Integrare Europeană a ajuns la o formulă privind Legea antidiscriminare ce ar putea fi votată în Parlament, fără sintagma „orientare sexuală”. 

Citește mai mult