Highslide for Wordpress Plugin

Rezultatul alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2010

de

La 28 noiembrie 2010 au avut loc alegerile anticipate pentru Parlamentul Republicii Moldova. La alegeri au participat 39 concurenţi electorali: 20 partide politice şi 19 candidaţi independenţi. Pragul minim de reprezentare în Parlament constituie următoarele proporţii din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară: pentru un partid politic — 4%, pentru un candidat independent — 2%.

Potrivit CEC, alegerile anticipate din 28 noiembrie 2010 în Parlamentul Republicii Moldova sunt considerate valabile, prezenţa la vot a alegătorilor fiind de 59.10%.

 

În urma numărării voturilor, concurenţii care au trecut pragul electoral au obţinut următorul scor:

1.     Partidul Comuniştilor din R. Moldova (V. Voronin): 39,3% – 42 mandate

2.     Partidul Liberal Democrat din Moldova (V. Filat): 24,4% – 32 mandate

3.     Partidul Democrat din Moldova (M. Lupu): 12,7% – 15 mandate

4.     Partidul Liberal (M. Ghimpu): 10,0% – 12 mandate.

 

Parlamentul Republicii Moldova este alcătuit din 101 deputaţi. Pentru a alegere preşedintele Parlamentului şi a forma Guvernul este nevoie de o majoritate de 51/52 de mandate, iar pentru a alege preşedintele ţării este nevoie de 61 de voturi de deputat.

Sursa: www.alegeri.md

INVITAŢIE LA DEZBATERI INTERCONFESIONALE

de

În data de 30 septembrie 2010 a avut loc prima dezbatere teologică interconfesională din Republica Moldova. Iniţiativa a venit din partea mea, iar primii care au acceptat invitaţia au fost teologii baptişti din Chişinău şi în special pastorul Vasile Filat. În comun am fixat un regulament, care în general a fost bun, dar asupra căruia urma să mai lucrăm, pentru a înlătura diferitele lacune pe care le-am sesizat la prima rundă de dezbateri.

Primul subiect discutat, aşa cum probabil toţi ştiu deja, a fost „Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie: raportul dintre ele”. În continuare eu am propus să discutăm despre Biserică şi Preoţie, dar teologii baptişti şi-au revindecat dreptul de a fixa ei următorul subiect pentru dezbateri, întrucât primul a fost propus de mine. După unele discuţii privind formularea, s-a fixat titlul „Cinstirea icoanelor, moaştelor şi a sfinţilor”. Eu am acceptat subiectul şi împreună am făcut şi modificările la regulament, făcând şi unii şi alţii diferite propuneri şi concesii în ce priveşte modalitatea desfăşurării dezbaterilor. Data fixată pentru următoarele dezbateri era 18 noiembrie 2010, iar locaţia – Universitatea de Stat din Moldova.

Totuşi, înainte de face public subiectul, locaţia şi noul regulament, baptiştii au refuzat să mai aibă dezbateri cu noi pentru că acestea nu ar aduce mai multă înţelegere între creştini, ci ar accentua diferenţele şi dezbinarea dintre noi, iar slujitorii ambelor Biserici s-ar abate de la misiunea la care au fost chemaţi. Nu vreau să fac publică toată corespondenţa dintre noi, dar acest argument (parafrazat în formă liberă de mine) mi s-a părut mai mult un pretext decât un motiv temeinic, dar nu mă apuc să-l comentez şi sper că şi baptiştii vor fi oneşti la acest capitol.

Oricum, discuţia cu baptiştii s-a încheiat (oarecum amiabil, zic eu) şi de aceea vin cu invitaţia către alte confesiuni, în special penticostali şi adventişti, de a continua dezbaterile teologice interconfesionale, după un regulament asemănător cu cel precedent.

Ce interesaţi mă pot contacta pe una din căile indicate aici.

Domnul să ne ajute şi să ne lumineze pentru a merge pe calea cea dreaptă!

Trist dar adevărat: Kuraev alungat din Moldova

de

Urmăriţi reportajul Pro TV Chişinău despre un nou incident petrecut în data de 10 noiembrie 2010 în curtea Mitropoliei Moldovei, cu ocazia convocării Judecăţii Bisericeşti pe marginea problemelor generate de declaraţiile diaconului Andrei Kuraev şi reacţiile de răspuns ale Asociaţiei "Fericita Matrona".

Mai aproape de mal: Andrei Kuraev vs Savatie Baştovoi

de

Protodiaconul Andrei Kuraev şi ieromonahul Savatie Baştovoi, vorebesc la Jurnal TV despre recentele scandaluri care au avut loc în Moldova în legătură cu Asociaţia "Fericita Matrona" (vezi alte postăzi mai jos).

Pentru a înţelege mai bine anumite afirmaţii, este necesar să răsfoiţi blogurile celor doi invitaţi, care s-au situat pe poziţii opuse în ce priveşte cauza şi efectele  problemei, care, din câte se vede, este pe cale de a fi rezolvată.

În cadrul emisiuni este şi un interviu cu pr. Anatol Cibric.

Emisiunea este în limba rusă.

PF Patriarh Daniel: Principiile filantropiei creştin-ortodoxe

de

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în cadrul Conferinţei pastoral-misionare, cu tema „Misiunea social-filantropică a Bisericii, vocaţie spirituală şi necesitate practică”, care a avut loc astăzi, 3 noiembrie, la Palatul Patriarhiei, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a prezentat cinci principii de filantropie socială creştin-ortodoxă, după cum urmează:

1. Lucrarea filantropică a Bisericii este continuarea lucrării filantropice, vindecătoare, sfinţitoare şi mântuitoare a Mântuitorului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor S-a făcut Om, ca omul să poată participa la viaţa şi iubirea veşnică a Preasfintei Treimi.

2. Filantropia socială nu trebuie despărţită de Liturghia eclesială, întrucât rugăciunea este izvor de iubire smerită şi jertfelnică. În Sfânta Liturghie este celebrată Filantropia divină sau iubirea dumnezeiască pentru oameni, iar Filantropia socială a Bisericii este mărturie concretă a acestei iubiri dumnezeieşti, harice, prezentă în viaţa şi lucrarea Bisericii, Trupul tainic al lui Hristos.

3. Filantropia socială a Bisericii este în primul rând o filantropie pastorală, adică ea are în vedere îndrumarea omului pe calea mântuirii. Iubirea Bisericii faţă de om trebuie să fie în primul rând grija pentru hrănirea lui cu hrana spirituală a Sfintei Evanghelii, vindecarea lui cu harul Sfintelor Taine şi creşterea omului prin cultivarea virtuţilor şi săvârşirea faptelor bune. Iar împreună cu această filantropie pastorală sau spirituală se dezvoltă şi filantropia materială a hranei şi îmbrăcămintei trupeşti, a vindecării medicale, a îngrijirii de cele necesare vieţii biologice.

Această atitudine a Bisericii se inspiră din lucrarea Mântuitorului Iisus Hristos, Care hrăneşte spiritual mulţimile cu binevestirea Evangheliei mântuirii, vindecă pe cei bolnavi şi apoi înmulţeşte pâinile. Urmând lui Hristos, Biserica acordă prioritate rugăciunii sau vieţii spirituale ca fiind izvor de lumină şi iubire sfântă pentru opera ei socială. Aşa se explică prezenţa preoţilor de caritate în spitale, unităţi militare, penitenciare etc. Însă, dacă filantropia socială se separă de spiritualitate, ea se secularizează, iar omul suferind nu mai este privit ca fiind chipul tainic al lui Hristos, ci un simplu individ social.

4. Lucrarea filantropică-socială ortodoxă are ca izvor de inspiraţie viaţa parohială şi viaţa monahală, deoarece scopul filantropiei sociale este în primul rând cultivarea comuniunii frăţeşti în Biserică şi societate, nu doar rezolvarea unor nevoi materiale imediate. În acest sens, deodată cu solidaritatea faţă de cei în nevoi trebuie cultivată şi recunoştinţa faţă de binefăcători, pentru întărirea comuniunii între oameni.

5. Cooperarea Bisericii cu diferite asociaţii, fundaţii şi organizaţii umanitare este benefică dacă Biserica nu-şi pierde identitatea sau vocaţia ei pastorală şi sfinţitoare, întrucât ea priveşte sănătatea ca dar al lui Dumnezeu şi viaţa omului pe pământ ca timp de pregătire pentru viaţa cerească veşnică. În acest sens, iubirea faţă de aproapele este criteriul principal al mântuirii omului, iar judecata finală priveşte mai ales binele pe care puteam să-l facem aproapelui nostru, dar nu l-am făcut.

Deci, oricât de mare ar fi filantropia noastră socială, trebuie să recunoaştem, în smerenie, că n-am făcut tot ceea ce era necesar.

SURSA: Basilica.ro