În vara anului 2010, în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, basarabeanca Monica Grama a susţinut o teză de master despre istoria rânduielilor de tundere în schima monahală.
Şi astăzi lucrarea rămâne a fi unică în spaţiul românesc, iar cel mai important capitol al lucrării a fost publicat şi în revista “Altarul Reîntregirii” nr. 2/2011, pp. 169-204.
Cu acordul autorului, după anumite corectări şi îmbunătăţiri făcute de noi, acest studiu istorico-liturgic este publicat şi pe acest site (în PDF) şi poate fi citat doar cu menţionarea autorului şi a acestei surse electronice.
Pe forumul nostru am fost întrebat care rugăciune de dezlegare la Spovedanie mi se pare mai potrivită. Întrebarea vine de o persoană care ştie, probabil, că în unele Biserici Ortodoxe locale se foloseşte o altă rugăciune decât cea de la noi. Am hotărât să public răspunsul aici, pentru a se folosi mai mulţi. Şi vreau să se înţeleagă că e vorba despre un răspuns pentru forum şi nu de un studiu ştiinţific, după toate rigorile academice. De asemenea vreau să se înţeleagă că nu e vorba despre o abordare duhovnicească sau dogmatică a Spovedaniei, ci una strict liturgică. Cred că ar fi bine să facem o scurtă istorie a rânduielii Spovedaniei: (mai mult…)
În 2008 am fost în mai multe Biblioteci din România şi am căutat manuscrise şi cărţi vechi de cult. Am căutat în special Liturghiere şi Molitfelnice. Am găsit şi studiat câteva zeci de astfel de izvoare, majoritatea necunoscute şi necercetate de nimeni până acum. Cel mai vechi izvor a fost un text al Liturghiei din sec. 14, aflat la Biblioteca Sinodului BOR, text slavonesc în manuscris pe pergament (sul). L-am studiat, dar nu mi s-a permis să-l fotografiez. Mi-a făcut doar notiţe, iar la unele, am reşit să fotografiez câte 2-3 pagini, dar nu am voie să le postez nici pe alea.
Am uitat să spun că e vorba de cărţi în slavonă şi greacă, dar nu şi în română, căci astea sunt mai noi şi nici nu am avut timp pentru ele. (mai mult…)
Evhologhionul(Ευχολογιον / Molitfelnic / Требник) este cartea care în prezent cuprinde rânduiala săvârşirii Sfintelor Taine (cu excepţia Hirotoniei), a Ierurgiilor bisericeşti şi a slujbelor pentru diferite trebuinţe. Drept prototip al acestei cărţi pot fi considerate Evhologhionul lui Serapion de Tmuis[1] şi Cartea a VIII‑a a Constituţiilor Apostolice. La început Evhologhionul (bizantin) cuprindea în sine, pe lângă rânduiala „Tainelor”, şi textele din Liturghier şi cele din Arhieraticon. Cu timpul, prin secolul al XIII‑lea, aceste cărţi au început să se separe. (mai mult…)