Highslide for Wordpress Plugin
Meniu Închide

Etichetă: Republica Moldova

Islamul a devenit religie cu drepturi depline în Republica Moldova

În incinta Palatului Republicii, la data de 17 aprilie a avut loc o festivitate cu ocazia recunoaşterii islamului în R. Moldova drept o religie oficială, anunţă Islam news.
Potrivit sursei, musulmanii moldoveni au posibilitatea să-şi îndeplinească ritualurile religioase în mod deschis, asta după ce la 14 martie ministerul Justiţiei a înregistrat oficial prima organizaţie musulmană – Liga Islamă din R. Moldova.
Membrii acestei ligi vor putea coordona procesul de dezvoltare a religiei islame în R. Moldova, vor avea posibilitatea să consolideze viziunile musulmanilor şi să reprezinte interesele acestora în ţară şi peste hotare.
Anterior, în Moldova musulmanii nu puteau în mod deschis să-şi facă rugăciunile, să se adune la propovăduirile săptămânale, să-şi oficieze sărbătorile religioase şi să construiască moschee.

Islam news mai anunţă că reprezentanţii musulmanilor din R. Moldova s-au adresat instanţelor europene cu rugămintea de a îmbunătăţi situaţia islamiştilor din ţară şi ca rezultat, înalţii demnitari europeni au reuşit să convingă Guvernul R. Moldova să-i  dea acestei confesiuni statutul de „religie oficială”.  

    SursaPolitik.md

Hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 24 decembrie 2010

Sub preşedinţia Sanctităţii Sale Kiril, patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, în data de 24 decembrie 2010, la reşedinţa patriarhală din Moscova, a avut loc şedinţa ordinară a Sfântului Sinod al Bisericii Ruse.

Sinodul a luat act de evenimentele care s-au întâmplat în ultima perioadă în cuprinsul Patriarhiei Moscovei şi a luat o serie de decizii pregătitoare pentru Marele Sobor Arhieresc care urmează să aibă loc în februarie 2010.

Pe lângă acestea, au avut loc alegeri de noi episcopi şi mutări în alte eparhii, după cum urmează:

  •         Episcopul Daniil de Sahalin şi Kurile a fost ales episcop de Arhanghelsk, iar în locul acestuia a fost ales arhimandritul Tihon, cleric al Eparhiei de Sahalin;
  •         Episcop de Karaganda şi Şahtinsk (Cazahstan) a fost ales protoiereul Alexandr Osokin, care urmează mai întâi să fie călugărit şi abia apoi hirotonit.
  •         Mitropolitul Hrisostom al Letoniei s-a retras din cauza vârstei şi a problemelor de sănătate. În locul său a fost numit arhiepiscopul Inochentie de Corsun (Europa Occidentală), iar credincioşii ruşi din Franţa, Italia şi peninsula Iberică vor fi păstoriţi de episcopul Nestor, până acum vicar al ÎPS Inochentie.
  •         Episcop de Edineţ şi Briceni este ales arhimandritul Nicodim Vulpe, până acum protopop de Orhei în Mitropolia Chişinăului şi a Moldovei. Hirotonia acestuia ar putea avea loc duminică, 26 decembrie 2010, în Catedrala Patriarhală din Moscova.
  •         Episcopul Petru Musteaţă este reales episcop de Ungheni şi Nisporeni, după ce a mai ocupat această catedră în 2006-2007, iar din 2007 şi până în prezent a purtat titlul „de Hâncu” şi a fost vicar al Mitropoliei Chişinăului şi a Moldovei.  În această eparhie a fost inclus şi raionul Hânceşti, care până acum era în Eparhia de Cahul şi Comrat, păstorită de PS Anatolie.

 

Sursa: http://www.patriarchia.ru/

Populaţia Republicii Moldova. Date statistice

Uneori statistica ne ajută să ne orientăm în lucrarea misionară. De aceea e bine să ştim că:

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, numărul populaţiei stabile a Moldovei la 1 ianuarie 2010 a constituit 3 mln 563,7 mii de persoane, ceea ce este cu 3,8 mii mai puţin în comparaţia cu perioada de referinţă a anului 2009, transmite agenţia NOVOSTI-MOLDOVA.

Totodată, cota populaţiei rurale a Moldovei este de 1,4 ori mai mare, decît cea urbană: la sate locuiesc 2 mln 87 mii de persoane, iar în oraşe – 1 mln 476,7 mii.

La 1 ianuarie numărul locuitorilor în regiunea centrală a constituit 1 mln 64,8 mii de persoane (la Chişinău – 786,3 mii), de nord – 1 mln 10,3 mii de persoane (la Bălţi – 148,2 mii), în regiunea de sud – 542,2 mii, iar în Găgăuzia – 160,1 mii de persoane, precizează BNS.

Pe raioane, după cum menţionează statistica, cei mai mulţi oameni locuiesc în raioanele Orhei (125,9 mii de oameni), Cahul (124,4 mii), Hînceşti (122,8 mii), Ungheni (117,4 mii) şi Soroca (100,7 mii), cei mai puţini – în Taraclia (44,4 mii), Dubăsari (35,2 mii) şi Basarabeasca (29,4 mii de persoane).

Datele sînt expuse fără populaţia din stînga Nistrului şi municipiul Bender, precizează specialiştii BNS.

Detalii despre repartizarea populaţiei pe localităţi (afară de Transnistria), găsiţi aici.

Tabelul cu datele privind apartenenţa religioasă a populaţiei, conform Recensământului din 2004, poate descărcat de aici.

Amintim doar că peste 93% din populaţia Republicii Moldova s-a declarată creştin-ortodoxă.

Obiceiuri liturgice locale în Basarabia

catedrala-chisinau

Deşi este normal ca Biserica Ortodoxă universală să opteze şi chiar să lucreze în vederea consolidării unității depline dintre Bisericile locale, inclusiv la nivel de rituri liturgice, există anumite tradiţii liturgice locale care sunt adânc înrădăcinate în conştiinţa poporului şi chiar a preoţilor dintr-o anumită zonă geografică mai mică sau mai mare. Unele din deosebirile liturgice dintre Bisericile Ortodoxe locale (nu doar autocefale, ci şi autonome şi chiar eparhiale) sunt foarte mari, cu implicarea unor factori dogmatici, şi totuşi, Biserica nu vede în aceasta o problemă, păstrând comuniunea Ei neclintită. Ba chiar această "unitate în diversitate" dă o frumusețe aparte Ortodoxiei, care nu există în romano-catolicism, de exemplu.

De aceea, ne-am gândit că nu ar fi deloc greşit să vorbim şi despre un rit liturgic basarabean, mai ales că Basarabia a fost şi rămâne o zonă de interferenţă a ritului liturgic româno-bizantin cu cel rusesc. În afară de unele comunităţi izolate (foarte puţine ca număr), nu există parohii sau mănăstiri în care să se slujească exact ca în România sau exact ca în Rusia. Mă refer aici doar la comunităţile româneşti (moldoveneşti) nu şi la cele ruseşti, unde aproape totul e ca la ruşi, dar chiar şi acolo nu sunt neglijate în totalitate particularităţile locale ale cultului.