pentru o teologie gândită şi trăită
În Duminica a doua după Rusalii, SLUJBA CUVIOŞILOR ŞI DE DUMNEZEU PURTĂTORILOR PĂRINŢI CARE ÎN SFÂNTUL MUNTE AL ATHONULUI ÎN NEVOINŢĂ ŞI LUPTE AU STRĂLUCIT, tălmăcită după canoanele imnografii bisericeşti din evlaviosul îndemn şi cu sprijinul cuprinzător al preacuvioşilor părinţi români din Sfântul Munte (PDF)
Ce este muzica bisericească bizantină? Unde şi cum a apărut ea?
Aceasta este muzica care se cânta în toate Bisericile din Răsărit şi abia în perioada modernă a fost numită „bizantină”, pe motiv că s-ar fi dezvoltat în mod special în Constantinopol (vechiul Bizanţ) şi în Muntele Athos. Deci este muzica tradiţională a întregii Biserici Ortodoxe sau, mai pe scurt spus, este muzica ortodoxă şi limbajul cântat al Ortodoxiei.
Odată cu apariţia creştinismului, în special în mediul grecesc din bazinul mediteraneean, muzica populară a vechilor elini a fost adaptată la textul psalmilor şi a cântărilor bisericeşti, transfigurându-se. Spun aceasta, pentru că în limba greacă verbul „a cânta” are două forme: „psalo” – pentru cântarea adresată lui Dumnezeu şi „tragoudao” – pentru interpretarea cântecelor lumeşti. Iată de ce, muzica bisericească bizantină se mai numeşte „muzică psaltică” sau „psaltichie”, adică muzică închinată lui Dumnezeu.