Highslide for Wordpress Plugin
Meniu Închide

Mihail K. Qaramah: Întâmpinarea vieții. Nașterea și îmbisericirea pruncului în tradiția liturgică ortodoxă – evoluție și teologie

Salutăm apariţia unoi noi cărţi de liturgică: “Întâmpinarea vieții. Nașterea și îmbisericirea pruncului în tradiția liturgică ortodoxă – evoluție și teologie” (254 pagini), scrisă de prietenul nostru dr. Mihail K. Qaramah.

Cartea a apărut la Editura Reîntregirea din Alba Iulia (2021) şi poate fi achiziţionată de pe saitul editurii.

Iată cuprinsul cărţii şi frumoasa prefaţă semnată de pr. prof. Dumitru Vanca

(NE)LĂMURIRI LITURGICE: „Astăzi firea apelor se sfinţeşte…”

Întrebare: Părinte Petru, ce înseamnă cuvintele din slujba Aghesmei Mari: „Astăzi firea apelor se sfinţeşte…”? Înseamnă aceasta că toate apele de pe pământ se sfinţesc automat în ziua Bobotezei? Şi când se întâmplă aceasta din moment ce patriarhul Ierusalimului merge să sfinţească apa Iordanului (şi de ce ar sfinți-o?) după calendarul vechi, dar mulţi ortodocşi o sfinţesc şi o consumă după calendarul nou?

Răspuns: În trecut, pe blogul nostru au mai fost postări la acest subiect şi, pentru a întregi înțelegerea problemei, vă rog să citiţi aici şi aici.

Acum însă încerc să răspund strict la întrebarea despre „firea apelor”.

DESPRE PURTAREA BATICULUI LA FEMEILE ORTODOXE

vera_nadejda_lubov_sofia-01

Întrebare: Părinte Petru, de ce în Rusia (mai ales) se pune un accent atât de mare pe purtarea baticului în biserică atât pentru femei, cât şi pentru fetele mici, pe când în Grecia majoritatea femeilor nu poartă batic niciodată, nici măcar atunci când se împărtăşesc? Nu există reguli comune pentru toţi (I Corinteni 11:5-6)? Consideraţi că libertatea (relativă) care este în România, ca fiecare femeie să aleagă dacă vrea sau nu să poarte batic, este mai corectă?

Răspuns: Întrebarea nu este simplă deloc, iar răspunsul nu se poate limita doar la un citat din Sfânta Scriptură, fără a ţine seama de contextul în care ele au fost scrise şi dacă nu cumva contextul respectiv s-a schimbat de-a lungul timpului. Mai întâi să vedem întreg textul de la I Corinteni, cap. 11: 

Părinţii îşi apără copiii de dictatura vaccinării: 20 de întrebări pentru cei care iubesc ştiinţa!

Alianța Părinților transmite 19 întrebări Sistemului, cu privire la plandemia din România. ActiveNews mai adaugă una. Redăm mai jos aspectele evidențiate de reputata asociație de apărare a drepturilor părinților și copiilor din România:

Nr 81/2021
Către: Colegiul Medicilor din România
În atenția Domnului Președinte – Prof. Dr. Daniel Coriu
Către Ministerul Sănătății
În atenția Doamnei Ministru Ioana Mihăilă
Către CNCAV
În atenția d-lui dr Valeriu Gheorghiță
Către Institutul National de Sanatate Publică
In atenția d-lui Director Radu Cucuiu

Subscrisa Asociația Alianța Părinților, prin reprezentant legal Președinte Cristian Filip, vă solicită ca în temeiul dispozițiilor art. 31 – Dreptul la informație – din Constituția României, Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Legii nr. 46/2003 a drepturilor pacientului și Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, să ne răspundeți la întrebările de mai jos. Precizăm că solicităm răspunsuri punctuale și nu generalități. 

Gheronda Eftimie Aghioritul – DESPRE VACCINAREA OBLIGATORIE

Acest text este răspunsul dat unei stareţe din Grecia, de către părintele Eftimie din Capsala, ucenicul Sf. Paisie Aghioritul, cu ocazia Praznicului Cincizecimii (2021).

Cinstită Maică Stareță, binecuvântați!

Am primit scrisoarea D-voastră de ceva vreme și vă cer iertare că am întârziat să vă răspund din pricina lipsei de timp.

Într-adevăr, am dificultăți în a răspunde la scrisori, însă, fiindcă v-am văzut neliniștea cu privire la toate cele care se întâmplă în zilele noastre, precum și buna dispoziție de a lucra potrivit cu voia lui Dumnezeu, vă răspund.

Nu vă cunosc, și e greu să ne întâlnim, așa cum doriți. La întrebarea dumneavoastră, dacă puteți să îmi comunicați răspunsul și altora, nu am nicio împotrivire.

De altfel, părerile mele cu privire la virusul Corona și vaccin sunt cunoscute, și cam aceleași lucruri le spun și pelerinilor, atunci când mă întreabă.

Zilnic sosesc pelerini în Sfântul Munte, „ca valurile mării tălăzuite”, iar unii și la Chilia noastră. Toți aceștia, precum și toți cei care trimit scrisori, au o frământare și o întrebare: „Ce se va întâmpla cu vaccinarea obligatorie?” Toate celelalte probleme care îi sufocau până acum le-au pus pe plan secundar.

Pomenirile celor adormiți în cadrul Liturghiei Euharistice. Text și context

Recent, în revista “Altarul Reîntregirii” nr. 1/2021, a fost publicat studiul meu: Pomenirile celor adormiți în cadrul Liturghiei Euharistice. Text(e) și context(e).

Studiul numără 50 de pagini (de la 11 la 60) şi face parte din volumul editat de Mihail K. Qaramah și intitulat „În mâinile Tale îmi voi da duhul meu, Doamne…” (Ps. 30, 5): Aspecte istorico-liturgice și pastorale ale slujbelor pentru cei adormiți.

Prezentul număr reunește contribuțiile științifice ale unor specialiști recunoscuți ai disciplinelor Teologiei Practice, în contextul declarării anului 2021 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul”.

ORELE DE SĂVÂRŞIRE A SLUJBELOR DIN SÂMBĂTA MARE ŞI NOAPTEA DE ÎNVIERE

Având în vedere restricțiile impuse în anumite ţări de a săvârşi careva slujbe sau adunări pe timp de noapte (în funcţie de ţară: de la 21h-23h până la 5h-6h dimineaţa), clericii şi credincioşii îşi pun problema cum ar putea săvârşi slujba de Paşti (care tradiţional începe la miezul nopţii) şi cât de îndreptăţită sau acceptabilă ar fi o eventuală deplasare a orelor de oficiere a slujbelor din Sâmbăta Mare şi Noaptea de Înviere.

Pentru a putea răspunde plauzibil şi calificat la această nouă provocare pentru tradiţia liturgică ortodoxă, va trebui să ţinem seama de o serie de izvoare şi studii istorico-liturgice (vezi bibliografia generală menţionată la sfârşit), care ne vor ajuta să înţelegem evoluţia foarte complexă a rânduielii actuale şi, eventualele posibilităţi de a sluji şi altfel, mai ales în măsura în care avem suficiente precedente istorice pentru aceasta.

Nu mi-am propus să scriu o istorie amănunțită a slujbei pascale, chiar dacă o astfel de abordare lipseşte în liturgica românească (dar ar putea fi uşor completată prin traducerea a două-trei lucrări de referinţă la acest subiect), ci doar să vedem, la modul general, cum au evoluat principalele elemente ale slujbei pascale şi în ce zile şi la ce ore se săvârșeau acestea.