Highslide for Wordpress Plugin

ajunare

Despre sensul autentic al ajunului Bobotezei

de

Astăzi, vineri înainte de Botezul Domnului, după calendarul vechi (3/16 ianuarie), ar trebui să fie zi de post aspru, pentru că este ziua în care se transferă „ajunul Bobotezei” – ceea ce, în traducere din latină în română, înseamnă postul aspru de dinainte de sărbătoarea Teofaniei (jejunium / dies jejunii = zi fără mâncare).

Da, se transferă „dies jejuni”, pentru că sâmbăta și duminica este interzis de a posti aspru, conform Canonului 55 Trulan. Iar „ajunul” Crăciunului și al Bobotezei implică anume un astfel de post – cum, de altfel, avem și în Vinerea și Sâmbăta Mare înainte de Paști, aceea fiind și singura sâmbătă din an când ajunarea este permisă, conform aceluiași Canon 55 Trulan. Altfel spus, „ajunul” nu este doar o zi sau perioadă care precede ceva, ci se referă la felul în care trăim așteptarea acelui eveniment prin nemâncare. O spune chiar și DEX-ul.

Citește mai mult

Views: 672

Ajun şi ajunare înainte de Naşterea şi Botezul Domnului

de

Odată la câțiva ani, sărbătorile Naşterii şi Botezului Domnului (fiind cu dată fixă) se întâmplă să cadă duminică sau luni şi, respectiv, ajunurile acestora – sâmbătă sau duminică. Aceasta atrage după sine schimbarea unor reguli tipiconale, iar elementul cel mai interesant şi mai puţin înţeles este instituirea zilei de vineri de dinaintea acestui week-end special ca zi aliturgică, în care se mută şi Ceasurile Împărăteşti prevăzute, în mod normal, pentru ziua Ajunului.

Din păcate, în Tipicul actual, nu avem prea multe informații şi prescripții legate de aceste schimbări, iar dacă le-am avea, mă tem că ne-am împotmoli în termeni, cum deja o facem, pentru că termenul de „ajun” (de la latinescul jejuno), care înseamnă nemâncare (totală), nu mai este înţeles ca zi de post aspru, cu o singură masă „la apariția primei stele”, ci ca o simplă precedare a zilei de sărbătoare (25 decembrie sau 6 ianuarie), în care mâncăm de post (vegan), dar fără careva limite de timp şi fără a înţelege implicațiile liturgice ale acestor reguli de post. Dar nu aceasta era logica primară a acestor zile şi reguli:

Citește mai mult

Views: 2443

Despre împărtăşirea copiilor

de

copii-la-impartasit_w1000_h801_q100

Întrebare: Părinte Petru, Vă rugăm să explicaţi care sunt cerinţele pentru împărtăşirea copiilor pentru că, de multe ori, părinţii îşi aduc odraslele abia la sfârşitul Liturghiei, iar după împărtăşire pleacă imediat; alteori, copiii au gura plină cu mâncare, dar vor şi împărtăşanie. Există careva canoane şi reglementări bisericeşti în această privinţă?

Răspuns: Întrebarea este foarte serioasă şi nu cred că poate exista un răspuns categoric şi unilateral la problema împărtăşirii copiilor, mai ales că deja există mai multe tradiţii locale foarte diferite în această privinţă. Deci, vorbim de participarea la toată Liturghia (+ alte Laude bisericeşti?) şi ajunarea (nemâncarea) înainte de împărtăşire, dar cu referire la copii, nu la adulţi. Încerc să formulez un răspuns sistematic: 

Citește mai mult

Views: 17280