În ce privește traducerea acestui tropar, care este forma corectă:
- înnoiește-L nouă, celor ce ne rugăm Ție.
sau
-înnoiește-ne pe noi, cei ce ne rugăm Ție.
Mai nou, unii zic că prima formă, cea mai răspîndită, ar fi cel puțin greșită dogmatic.
Mie mi-a plăcut mai mult versiunea
-înnoiește-ne pe noi, cei ce ne rugăm Ție, pe care am întâlnit-o prima oară într-un Liturghier mai vechi, unde şi restul rugăciunilor erau mai frumoase, mai dulci, mai pe înţelesul inimii şi parcă mai închegate. Comparând cele două variante de text propuse în cele două tipuri de Liturghier (cele vechi şi cel nou), cel vechi mi s-a părut ... l-am iubit, ce să mai...
Chiar versiunea troparului pus în discuţie mi s-a părut
nu mai,
ci singura argumentată scripturistic, teologic. Mi s-ar părea interesant să văd argumentaţia acelora care susţin varianta primă prezentată, aceea cu
înnoiește-L nouă, mai ales că nu o cunosc deloc.
Oricare ar fi versiunea troparului spus la Liturghie , nu văd cum ar putea afecta "mersul" Liturghiei; pe mine nu mă deranjază, deşi iubesc şi înţeleg doar una din versiuni.
Pun în rândurile următoare şi cele din Scriptură, ce mi se par că consună cu varianta a doua de text -
înnoiește-ne pe noi:
- Şi Cel ce şedea pe tron a zis: Iată, Eu le fac pe toate noi. Apoc.21:5
-Deci, dacă este cineva în Hristos, este făptură nouă; cele vechi au trecut, iată toate s-au făcut noi. 2Cor.5:17
-Şi v-aţi îmbrăcat cu cel nou, care se înnoieşte, spre deplină cunoştinţă, după chipul Celui ce l-a zidit, Col.3:10
-De aceea nu ne pierdem curajul şi, chiar dacă omul nostru cel din afară se trece, cel dinăuntru însă se înnoieşte din zi în zi. 2Cor.4:16
-Să vă dezbrăcaţi de vieţuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi, care se strică prin poftele amăgitoare,
-Şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre,/ Şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate şi în sfinţenia adevărului. Ef.4:22-24
- El ne-a mântuit, nu din faptele cele întru dreptate, săvârşite de noi, ci după a Lui îndurare, prin baia naşterii celei de a doua şi prin înnoirea Duhului Sfânt,.. Tit.3:5
-Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii;Rom.6:4
-Dar acum ne-am desfăcut de Lege, murind aceluia în care eram ţinuţi robi, ca noi să slujim întru înnoirea Duhului, iar nu după slova cea veche.Rom.7:6
-Şi să nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii, ca să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desăvârşit.Rom.12:2