Traducerea este corectă, dar înţelesul expresiei nu este chiar simplu, mai ales datorită înţelesului dogmatic greşit asupra Mirungerii.Σφραγὶς δωρεᾶς Πνεύματος Ἁγίου. Ἀμήν = Pecetea darului Sfântului Duh. Amin.
O observatie foarte simpla si adevarata. Multumesc.Botezul (afundarea) în apă şi mirungerea sunt împreună "naşterea din apă şi din Duh" (cf. Ioan 3:5) la care suntem chemaţi.
Puteti sa ne dati unele detalii?Acest lucru este clar văzut şi în Molitfelnic, unde Mirungerea este inclusă în rânduiala Botezului fără a constitui o rânduială distinctă (deşi încercări de separare s-au făcut, mai ales prin sec. 17-18).
Am văzut câteva Evhologhii greceşti şi Trebnice slavoneşti (nu şi Molitfelnice româneşti) din acea perioadă, care imediat după formula de botez, au o nouă binecuvântare mare ("Binecuvântată este Împărăţia...") şi o altă Ectenie Mare cu diferite cereri speciale anume pentru Mirungere. Uneori acestea chiar începeau pe o pagină nouă, cu titlul "Taina Sfântului Mir" (sau ceva asemănător). Toate acestea s-au făcut pentru a pune rânduiala liturgică a Molitfelnicului în acord cu învăţătura dogmatică apărută tot atunci prin catehismele şi tratatele noastre de dogmatică.Puteti sa ne dati unele detalii?Acest lucru este clar văzut şi în Molitfelnic, unde Mirungerea este inclusă în rânduiala Botezului fără a constitui o rânduială distinctă (deşi încercări de separare s-au făcut, mai ales prin sec. 17-18).
Practică. În trecut persoana botezată purta pecetea neştearsă toată Săptămâna Luminată şi abia în Sâmbăta Luminată era ştearsă. În această perioadă neofitul nu trebuia să facă baie.De ce trebuie neapărat șters Mirul ?
Este o operație practică sau simbolică ?
Eu nu am inteles niciodata ce rost au traditiile astea. din moment ce s-a determinat ce e canon si ce nu e, de ce nu se pastreaza ceea ce s-a hotarat acum 2000 de ani.Apropo de tunderea părului (si scuzati de off topic). Doua intrebari.
1. Ce trebuie sa facem cu parul copilului care se taie la botez?
2. Ce trebuie să facem cu părul care se taie la hirotonie sau calugarie?
Când? Unde? Şi ce s-a determinat, că n-am înţeles?din moment ce s-a determinat ce e canon si ce nu e, de ce nu se pastreaza ceea ce s-a hotarat acum 2000 de ani.
Nu e chiar aşa, din moment ce nu puteţi demonstra că tunderea de la botez şi "tunderea moţului" la un an, sunt 2 lucruri identice.Care ar fi scopul "taierii motului" decat unul sentimental?
scrie undeva in scriptura despre taierea motului? sau macar in scrierile apocrife? ... eu la asta m-am referit (iar daca scrie as vrea o trimitere ca sa ma conving).Când? Unde? Şi ce s-a determinat, că n-am înţeles?din moment ce s-a determinat ce e canon si ce nu e, de ce nu se pastreaza ceea ce s-a hotarat acum 2000 de ani.
Nu e chiar aşa, din moment ce nu puteţi demonstra că tunderea de la botez şi "tunderea moţului" la un an, sunt 2 lucruri identice.Care ar fi scopul "taierii motului" decat unul sentimental?
Raspunsul ti l-ai dat singur chiar in intrebarea ta.Poate exista vreo legatura cu Faptele Apostolilor 18 , 18 : Iar Pavel, după ce a stat încă multe zile în Corint, şi-a luat rămas bun de la fraţi şi a plecat cu corabia în Siria, împreună cu Priscila şi cu Acvila, care şi-a tuns capul la Chenhrea, căci făcuse o făgăduinţă.
Atunci eu propun să aplicăm Mirul doar în trei puncte: la frunte, la piept și la pîntece. Rațiunea, voința și sentimentul.Obiceiul de a unge cu Sf. Mir toate părţile trupului este mai nou şi nu redă sensul primar al peceţii. Chiar şi un document de maximă importanţă nu poate avea mai mult de 2-3 peceţi, de aceea, în biserica primului mileniu, mirungerea era doar pe frunte (mai ales că ea înlocuia punerea mâinii episcopului pe cap, nu şi la mâni, şi la picioare).
Prim urmare, Mirungerea se făcea doar pe frunte, copilul purta timp de o săptăpână o şapcă specială care apoi era arsă, iar locul în care s-a uns cu mir era şters pt a feri de profanare.
Ceea ce avem acum într-adevăr e lipsit de sens şi chiar scandalos. De aceea, ori revenim totalmente la vechea practică, ori găsim o altă soluţie...
Logica-i bună, dar eu mă gândesc că-i bine şi la mâini, cel puţin la mâna dreaptă. Chiar din Apocalipsă ştim că Antihrist îşi va pune pecetea pe frunte sau mâna dreapta. Şi cred că este important să fie şi "pecetea Duhului".Atunci eu propun să aplicăm Mirul doar în trei puncte: la frunte, la piept și la pîntece. Rațiunea, voința și sentimentul.
Dacă sincer, nu ştiu. Eu fac de regulă Botezul înainte de Liturghie, iar Mirul îl şterg abia la sfârşit. E mai mult o ocazie de a citi acele rugăciuni care sunt bunicele, dar şi de a te asigura că n-a rămas ceva din Mir, care ar putea să fie profanat.Dar cu ștergerea cum să rămînă ?
Este o profanare faptul că pînă ajungem noi să-l ștergem, Mirul se ia de fapt pe pînza de mir și pe prosop ?E o ocazie de a te asigura că n-a rămas ceva din Mir, care ar putea să fie profanat.
Este corect ca Mirungerea să se facă cu degetul, sau trebuie neapărat miruitor ?[/quote]Este o profanare faptul că pînă ajungem noi să-l ștergem, Mirul se ia de fapt pe pînza de mir și pe prosop ?
Totusi, Sf. Chiril al Ierusalimului, a cateheza a III a mistagogica, spune ca Mirungerea se face pe frunte, la urechi, la nari si pe piept, asa cum se face deobicei prin bisericile noastre (adaugandu-se si membrele). Aveti vreo alta marturie patristica in favoarea ungerii doar pe frunte ?în biserica primului mileniu, mirungerea era doar pe frunte (mai ales că ea înlocuia punerea mâinii episcopului pe cap, nu şi la mâni, şi la picioare).
Înapoi la “SFINTELE TAINE şi IERURGIILE: istorie, rânduială şi explicaţii”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 3 vizitatori