Trebuie urmat exact aşa cum scrie Tipicul.Am inteles asa, ca daca pica ajunul sambata sau duminica Randuiala Ceasurilor imparatesti se amana pentru vineri iar in aceea zi nu se face Liturghie (Tipikon pagina 181). De asemenea in Mineiul de Decembrie scrie ca daca va cadea ziua ajunului sambata sau duminica se va face liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur atunci iar in ziua praznicului Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. Cum este de urmat?
De asemenea cand se uneste Vecernia cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare se mai pune vecernie seara inainte pe 24 ? LA fel si in ziua de 5 si 6 ianuarie?
Acest lucru se întamplă anul ăsta pe stilul nou, când ajunul Bobotezei cade sâmbata, iar vinerea este zi aliturgică, iar în calendarele tipărite de BOR scrie: "Zi aliturgică - Harţi". În acest caz cum se mai poate justifica faptul că ziua este aliturgică? Cum se pot împaca în această situaţie cele două noţiuni? Faptul că acum este rânduit a se săvârşi ceasurile împărăteşti ale Bobotezei este un motiv temeinic în acest sens?3. În sec. XIII are loc o sinteză a acestor 2 tradiţii tipiconale, care a păstrat zile aliturgice în ajunul acestor 2 sărbători, numai că în acest caz, şi ziua de ajunare (prin post) trebuie mutată anume în ziua aliturgică. După cum ştim, conform Canoanelor, sâmbăta şi duminica este interzis de a ajuna; deci dacă ajunul se întâmplă în una din aceste zile, vinerea devine zi aliturgică şi pe motivul că în această zi trebuie mutată şi ajunarea. Acest lucru nu s-a întâmplat şi în acest caz ziua aliturgică nu are nici un sens.
Păi calendarul nu asta indică? Precizarea noastră era că în astfel de situaţii, postul de sâmbătă sau duminică nu poate fi aspru, iar ziua de post aspru se tranferă pentru vineri, când este şi zi aliturgică.Daca Ajunul Botezului ar cadea Duminica, oare cum putem posti... Duminica?
Nu e logic acest "harţi", dar dacă tot este, ar trebui totuşi să se mănâncă o singură dată în zi, după orele 15:00, exact aşa ca în Săptămâna Brânzei.De asemenea, nici eu nu inteleg cum vine zi aliturgica, dar e... harti.
Nu este nici o logică. Totul a pornit de la o înţelegere greşită a vechii practici...Deci, până la urmă, care este motivul pentru care se inversează zilele de săvârșire a celor două Liturghii (a Sf. Ioan și a Sf. Vasilie - dacă ajunul cade sâmbătă sau duminică)? Mă iertați că insist, dar nu văd logica. Poate ține doar de estetica slujbei. Liturghia Sf. Vasilie este mai lungă și cu o anafora mai dezvoltată.
Părinte și unde scrie de acest transfer? Sau trebuie să îl deducem logic? Pentru că se îmtâmplă de 2 ori în 7 ani și uităm, știu că acum un an, sper să nu greșesc la fel s-a mutat ajunarea din ajunul Crăciunului după 24 decembrie (sâmbăta) pe 23 (vinerea)...Putem face ca în Săptămâna Brânzei. Nu mâncăm nimic până la orele 15:00, după care dezlegăm la mâncare de dulce.
Iar sâmbătă este zi de post uşor (deşi există argumente şi pentru harţi)
Pornind de la faptul că "ajunare" înseamnă post aspru, iar sâmbăta şi duminica este INTERZIS de a posti aspru, transferul devine logic şi necesar.Părinte și unde scrie de acest transfer? Sau trebuie să îl deducem logic?
Teoretic se poate face aşa. Foundoulis demonstrează că în trecut Sfinţirea Mare a apei se făcea doar în ajun, nu şi în ziua Praznicului. Dar ca să nu vă aprindeţi cărbuni pe cap, faceţi sfinţirea şi a doua zi, pentru cei 2-3 câţi vor fi, eventual, fără paremii... Sunteţi totuşi în România, nu în diaspora.În 2014 ajunul Botezului cade duminica. Se poate face în această duminică Sfințirea Apelor după Liturghie, iar luni, întrucît este zi de lucru, să se împartă doar pentru cei care au lipsit duminica ? În acest fel ar fi mai mulți credincioși prezenți la Sfințire.
Înapoi la “Sărbători şi perioade liturgice. Slujbe specifice”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 4 vizitatori