De unde ştiţi că strict la asta se refereau cuvintele acelea? Puteţi argumenta îndrăzneala cu care contraziceţi atât de uşor chiar şi pe sfinţi? Credeţi-mă, fac eforturi să nu vă zic cuvinte mai aspre aici, pe forum!La momentul introducerii cuvintelor "Uşile, uşile..." ele se refereau la închiderea uşilor bisericii. Orice altă speculaţie n-are nimic comun cu realitatea, chiar dacă e spusă de Sfântul X sau Y.
De unde? De la ALŢI SFINŢI PĂRINŢI!De unde ştiţi că strict la asta se refereau cuvintele acelea?La momentul introducerii cuvintelor "Uşile, uşile..." ele se refereau la închiderea uşilor bisericii. Orice altă speculaţie n-are nimic comun cu realitatea, chiar dacă e spusă de Sfântul X sau Y.
Rezolvă faptul că exclude adresarea către cei chemati spre rugăciune, îndemnul de plecare a capului pt. rugaciunea cu punerea mâinilor de către episcop/preot şi îndemnul pentru concediere. Nu o consider potrivită deoarece poate aduce mai multă confuzie, care şi aşa există. Se elimină ideea prezentei la propriu a catehumenilor în (b)iserica cu ideea că ei sunt în (B)iserica. Si că aceasta prezenta a lor în biserica este limitată şi că la Liturghia Euharistica nu pot participa decât cei credincioşi.
Iată textul ecteniei, aşa cum se spune el la Simonos Petras (dar nu şi în alte Mănăstiri Athonite):
Diaconul: Să ne rugăm pentru cei chemaţi, Domnului.
Strana: Doamne miluieşte.
Diaconul: Ca Domnul să-i miluiască pe dânşii.*
Strana: Doamne miluieşte.
Diaconul: Să i înveţe pe dânşii cuvântul adevărului.
Strana: Doamne miluieşte.
Diaconul: Să le descopere lor Evanghelia dreptăţii.
Preotul desface partea de sus a Antimisului.
Strana: Doamne miluieşte.
Diaconul: Să i unească pe dânşii cu Sfânta Sa sobornicească şi apostolească Biserică.
Strana: Doamne miluieşte.
Diaconul: Mântuieşte, miluieşte, apără şi i păzeşte pe dânşii, Dumnezeule, cu harul Tău.
Strana: Doamne miluieşte.
Preotul: Ca şi aceştia împreună cu noi să slăvească preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Strana: Amin!
_______________
Ce părere aveţi de această reformulare? Rezolvă ea în vreun fel problema?
Părinte, aţi remarcat bine, numai că spre deosebire de simonopetriţi, eu o spun în cu totul alte condiţii. Avem în parohie prunci, a căror mame vin cu ei la biserică şi ele chiar se împărtăşesc. Pruncii însă nu sunt botezaţi încă, căci suntem în perioada de catehizare cu părinţii şi naşii. Şi dacă nu sunt motive, nu grăbim botezul. Totuşi rostin ectenia pentru catehumeni fără să-i concediem (căci mamele îi ţin în braţe), rugăciunea o citim fără "Capetele voastre, Domnului să le plecaţi", iar în cadrul ei pomenim chiar nominal pe catehumeni: "Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce întru cele de sus locuieşti şi spre cei smeriţi priveşti , Care ai trimis mântuire neamului omenesc pe Unul Născut Fiul Tău şi Dumnezeu, pe Domnul nostru Iisus Hristos, caută spre catehumenii aceştia (N) şi-i învredniceşte pe dânşii, la vremea potrivită, de baia naşterii celei de a doua , de iertarea păcatelor şi de veşmântul nestricăciunii; uneşte i pe dânşii cu sfânta Ta sobornicească şi apostolească Biserică şi i numără pe dânşii cu turma Ta cea aleasă, ca şi aceştia împreună cu noi să slăvească preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor."Rezolvă faptul că exclude adresarea către cei chemati spre rugăciune, îndemnul de plecare a capului pt. rugaciunea cu punerea mâinilor de către episcop/preot şi îndemnul pentru concediere. Nu o consider potrivită deoarece poate aduce mai multă confuzie, care şi aşa există. Se elimină ideea prezentei la propriu a catehumenilor în (b)iserica cu ideea că ei sunt în (B)iserica. Si că aceasta prezenta a lor în biserica este limitată şi că la Liturghia Euharistica nu pot participa decât cei credincioşi.Iată textul ecteniei, aşa cum se spune el la Simonos Petras (dar nu şi în alte Mănăstiri Athonite):
...
Ce părere aveţi de această reformulare? Rezolvă ea în vreun fel problema?
Dacă am avea catehumeni maturi, am pune textul original şi i-am concedia.Cred că trebuie păstrat textul pt ai reda sensul original . Şi spusă ectenia doar în cazul in care sunt catehumeni în biserica.
Eu cred că revenirea la această practică este aproape imposibilă şi chiar Biserica s-a împăcat cu această situaţie, deplasând concedierea penitenţilor după "Tatăl nostru" şi nu înainte de Heruvic, cum ar fi corect. Deci nu zic că revenirea la practica veche n-ar fi bună, dar cred că nu va putea fi pusă în practică.Cred că dacă s-ar relua practica concedierilor pe categorii, s-ar schimba radical datele problemei şi percepţia actuală că e suficientă doar asistenţa la liturghie. Cred că marea majoritate a celor care nu se împărtăşesc ar fi foarte bulversaţi , iar impactul ar fi nemaipomenit .
Consideraţi necesară repunerea în practică a concedierilor? Credeţi că ar mai fi speranţă de indreptare şi revenire a practicii vechi sau e un vis nostalgic frumos?
Dacă doriţi să nu fiţi sancţionat, spuneţile doar cu buzele şi nu puneţi întrebări...Doresc sa aflu mai multe despre actualitatea cuvintelor "Usile, usile...". Sa le spun si cu mintea nu doar cu buzele.
Da, dar pentru asta nu trebuie să "resemnificăm această ectenie", ci putem compune alta, căci şi de asta e nevoie uneori.Mă tot gîndesc, oare nu s-ar putea resemnifica această ectenie?
De pildă, în loc de cei chemaţi, să ne rugăm pentru cei care s-au îndepărtat de Trupul lui Hristos, ca Domnul să le dea gîndul cel bun de mărturisire a păcatelor, să-i călăuzească pe calea pocăinţei, să-i unească cu sfânta Sa Biserică,...
Ar fi un mesaj care să-i responsabilizeze pe cei spectatori la Sf. Liturghie?
Ectenia pentru catehumeni are rost ei, drept că numai uneori. De exemplu, acum în post eu pomenesc la catehumeni 3 copilaşi, ca Domnul să-i învrednicească de botez. Botezul va avea lor de Bobotează.E totuşi mai simplu de resemnificat ceva ce avem deja, dar nu mai corespunde realităţii.
Orice rugăciune de plecare a capetelor este practic o rugăciune de concediere. După "Tatăl nostru" cei care nu se împărtăşesc au dreptul să plece. Majoritatea însă vor să rămână până la sfârşit ca să ia anafură.Şi cu concedierea cum faceţi?
Atunci când compui ceva nou, sau modifici radical un text liturgic existent, te expui la sigur acuzelor de tot felul.nu trebuie să "resemnificăm această ectenie", ci putem compune alta, căci şi de asta e nevoie uneori.
Eu însă fac altfel: reformulez rugăciunea de după "Tatăl nostru" (la "Capetele voastre"), în care mă rog cu voce tare pentru cei care au participat la Liturghie, dar din lenevie şi slabă credinţă nu doresc să se împărtăşească. Nu pot să vorbesc despre careva efecte, căci e o experienţă nouă şi pentru mine...
Înapoi la “Dumnezeiasca LITURGHIE. Istorie, rânduială şi explicare”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 13 vizitatori