Mesaj necititde Floryan » 10 Iun 2010, 11:42
Parinte protosinghel, ma iertati, pe forumul crestinortodox.ro ca pe orice forum ortodox au patruns si neoprotestnati. Discutia era depsre botezul copiilor. Am sa relatez cumva cele afirmate de un adventist, pentru ca sincer eu nu am cunostintele necesare si as vrea sa stiu. NU e vorba de tulburare, sau de lipsa de credinta ci pur si simplu din lipsa de informare>
"Sectarul:
Pentru că suntem pe sub-forumul Biserici Protestante, citez dintr-o lucrare a unui teolog şi istoric al religiilor german:
"Nu se găseşte o urmă sigură a botezului infantil în acea epocă [sec.II]. Credinţa personală a fost o condiţie necesară." (Adolf Harnack - Dogmengeschichte I, p.150)
"Origene [sec.III] a putut suţine uşor justificarea botezului infantil, deoarece el recunoaşte ceva păcătos în însăşi naşterea trupească, deoarece el pretinde a cunoaşte şi păcatele comise într-o viaţă mai timpurie. Cea mai veche încercare de a justifica botezul infantil, prin urmare, se întoarce la o doctrină filosofică" (idem p.358)
"Botezul infantil poate fi dovedit prima dată la Irineu, însă e combătut de Tertullian, iar pentru Origene a fost o uzanţă apostolică." (idem p.212)
După primele secole, Biserica a practicat botezul copiilor mici sporadic şi doar în anumite zone înainte de Sinodul de la Carthage (419). Această practică nu a fost introdusă la acest Sinod ci numai confirmată, din cauza controversei referitor la păcatul original. Multe din hotărârile primelor sinoade creştine nici nu pomenesc de botez, iar altele nu pomenesc de botezul pruncilor, această practică fiind destul de controversată. Este edificator faptul că episcopi şi sfinţi ai Bisericii primare, deşi erau născuţi în familii creştine, au primit botezul la maturitate şi nu în pruncie:
Ambrozie la 34 de ani,
Hieronim la 20 de ani,
Grigore de Nazians la 30 de ani,
Vasile cel Mare după terminarea studiilor,
Ioan Gură de Aur în timp ce era deja retor
L-am intrebat unde au protestat acesti parinti:
Aceştia nu aveau de ce să "protesteze", porunca Domnului era clară şi logică: botezul presupune învăţare (catehizare) şi credinţă; drept care s-au botezat la vârstă adultă. Subliniez încă o dată: proveneau din familii cu tradiţie creştină, nu erau foşti păgâni care să afle de credinţa creştină la maturitate.
Până s-a ajuns la omogenizare au fost şi alţi teologi care nu au fost de acord cu botezul copiilor mici. Am să dau câteva exemple:
Didahia (90-150)
„Aşa să botezaţi: după o ucenicie, botezaţi-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Duhului Sfânt, în apă vie. Dacă nu aveţi apă curgătoare, atunci botezaţi-i în altfel de ape, dacă nu aveţi apă rece, folosiţi apă caldă. Dacă nu aveţi nici un fel de apă, turnaţi apă de trei ori pe cap, în numele Tatălui Fiului şi al Duhului Sfânt." Cred că este suficient de clar că botezul era făcut în urma unuei caticheze, preparatoare în ucenicia credinţei Domnului Iisus Hristos.
Tertulian (200-206)
„În funcţie de circumstanţe, disponibilitate şi vârsta unei persoane, poate că este mai bine să amâne Botezul; mai ales în cazul copiilor mici. De ce, este necesar -- dacă nu este caz de necesitate -- ca un sponsor să fie încredinţat pericolului, când ei însuşi ar putea să cadă şi să nu ţină promisiunea pe care o fac din cauza morţii, sau când ei vor rămâne întristaţi de creşterea în dispoziţie de păcat?" Tertulian sugerează să se amâne botezul copiilor mici, fără să se facă apel la un "sponsor" (naş). Un scurt comentariu cum s-a ajuns la folosirea unui sponsor sau naş la ortodocşi. La început (în timpul apostolic), botezul a fost făcut imediat după primirea lui Iisus Hristos în viaţă lor ca Domn şi Mântuitor. Mai târziu în timpul persecuţiilor, practica botezului a fost luată foarte serios, încât a fost necesară mărturia unui membru din Biserică care să atesteze curăţenia şi trăirea persoanei respective în Hristos. Din cauza persecuţiei, mulţi nu puteau săşi arate pe faţă credinţa şi trăirea, astfel că trăiau pe ascuns în temere de Domnul, folosind catacombele şi alte locuri pentru părtăşie frăţească, să laude pe Domnul sau să studieze Scripturile. Sponsorul aducea o garanţie că persoana respectivă nu era un spion, ci era o persoană nouă în Hristos. Durata pregătirii pentru botez putea fi chiar până la 3 ani, înainte de a primi botezul, iar botezul se făcea între Paşte şi Cinzecime. Mai târziu practica de a avea un sponsor a fost preluată de alte Biserici şi folosite în contextul botezului infantil. Dacă părinţii nu puteau garanta că vor creşte copilul în temere de Domnul, era datoria sponsorului, sau a naşului să facă asta. Tertulian sugerează să nu fie o grabă în botezul copiilor mici, să îi lase să vină la Domnul pe paşii lor, şi nu la influenţa părinţilor sau a unui sponsor.
Sf. Eusebius episcopul din Caesarea (260-341)
Eusebius a scris Istoria Bisericii, în care a descris amănunte despre rebotezarea ereticilor, şi luptele teologice care au fost duse cu diferiţi eretici. Ceea ce este interesant este amănuntul botezului său. Este scris că Eusebius s-a botezat după ce a ajuns să pună la inimă şi să iubească crezul de la Caesarea. El era un tânăr când a făcut pasul botezului.
Sf. Basil episcopul din Caesarea (329-379)
Basil a scris mai multe epistole, dar mai importantă este teza despre Duhul Sfânt. Despre Sf. Basil găsim scris că părinţii nu au dus copilul până nu a ajuns la virsta „ispitei şcolii", până să ajungă să meargă la şcoală. Botezul a fost făcut la Ierusalim de către episcopul Dianius.
Cyril episcopul Ierusalimului (318-380)
Cyril a scris extensiv despre Caticheză, despre pregătirea celor pentru botez, despre doctrina Cinei Domnului. Este interesant de văzut ce pregătire se făcea celor care urmau să se boteze. 3 lucruri erau necesare de făcut înaintea botezului:
1. să intre într-o părtăşie şi meditaţie personală, învăţând să regrete pentru păcatele făcute.
2. nu numai un regret dar şi o mărturisire a păcatelor.
3. în cursul pregătirii pentru botez, un candidat trebuia să treacă prin ceremonia de exorcism de mai multe ori, asigurând o curăţenie şi eliberare de duhuri străine.
Daca citeşti scrierile lui Cyril este destul de clar că face referinţă la botezul unui adult şi nu a unui copil de abia născut.
Sf. Timotei episcopul din Alexandria (680)
În cursul Sinodului de la Constantinopole, o serie de întrebări i-au fost puse referitor la episcopi şi clerici. Prima întrebare care i-a fost pusă a fost referitor la un copil de 7 ani dacă poate să fie botezat? Timotei răspunde: „lăsaţi să fie iluminat, botezaţi-l, pentru că el este chemat de Dumnezeu." Este interesantă vârsta despre care se vorbeşte în întrebare. Putea să întrebe de un copil deabia născut. Însă nu s-a făcut. Această întrebare pune în evidenţă că înca la anul 680 d.Hr., nu era o omogenitate în practica botezului copiilor mici.
Va multumesc.
Doamne ajuta.
Dumnezeu este totul întru toate si întru nimenea nimic