ASADAR: Biserica e chemare+intrunire-sinaxă si DINCOLO de a fi o institutie in sensul sordid, uman are ca miez Euharistia care aduce înnoirea vietii şi se constituie la Cincizecime.
+ Aici, la Cincizecime, nu se intemeiaza o institutie... ci se naste creatia cea noua a Harului, posibilitatea vietii nemuritoare, daruita de Dumnezeu omului. De-aia Cincizecimea nu e un eveniment care s+a implinit odata pt . totdeauna ci evenimentul care CONTINUU si totdeauna constituie si formeaza Biserica
- Deci spuneam ca BIserica e o Cina; pt. a fi datatoare de viata, aceasta mancare si bautura , pe care le primim la Cina, presupun LUCRAREA de viata datatoare a Duhului Sfant. La fiecare Euharistie Biserica invoca (keama) Sf. Duh pt a savarsi aceasta transformare existentiala. DAr aceasta transformare nu priveste NICi obiectele in sine si NICI persoanele in sine, ci relatia persoanelor cu obiectele, relatie care se transforma in mod de existenta - adica transforma relatia persoanelor si a obiectelor in comuniune euharistica cu Dumnezeu
+ ceea ce se transforma nu este NATURA oamenilor sau a lucrurilor ci modul de existenţă al naturii
IAR acum sa vedem extremele. MAi intai la un loc:
- in general APUSUL crestin nu a reusit niciodata sa exprime viata si lucrurile adanci duhovnicesti cu un limbaj eliberat de scheme mentale... adica nu s-a putut desprinde de realitatile obiective. A refuzat dinamica vietii si a ramas atasat de obiectivitatea notiunilor. Adica n+au putut niciodata sa inteleaga cum 2 substante (sau naturi) diferite (cea creata si cea necreata) pot sa aiba un mod de existenta comun.
+ Ce inseamna asta_ inseamna ca ei nu pot pricepe, nu pot vedea-intelege EUHARISTIA ca fapt existential, ca transformare a modului de existentă, care nu presupune si schimbarea substantelor sau a naturii
iar acum separat:
CATOLICII:
+ vorbesc de transubstantiere a painii si vinului euharisticş natura lor se transforma, isi schimba esenta.... in timp ce trasaturile caracterisitce exterioare raman numai paarent aceleasi, transformate in accidente exterioare (accidentia).
- aceasta transf. substantiala n+are nici o legatura cu evenimentul existential, cu peripetia umana a vietii si a mortii.... adica nu atinge si nu lumineaza modul de viata. Este o schimbare supranaturala (definibila rational si credibila l anivel afectiv) a firii sau naturii obiectelor... dara, atentie, tot supranaturala (in cele din urma magica) este inteleasa si mantuirea omului care se impartaseste cu painea si vinul transsubstantiate.
- Adica nu transforma MODUL de EXISTENTA al omului... nu-l aduce din modul individual in cel eclesial, treimic, de existenta.
-+- de caeea, si aici revenim la Biserica, catolicii nu identifica Biserica cu Euharistia (mai degraba cu papa
) si cu Imparatia.Pt. ei BISERICA = cadru institutional in care individul isi insuseste transubstantierea supranaturala. Ce rezulta de aici? O religioyitate individualista dar si o separare intre cler si laici/mireni; nu mai spun de identificarea Bisericii NUMAi cu ierarhia bisericeasca administrativa. Contradictie flagranta cu adevarul apostolic despre Biserica.
URMAREA? catolicii au incercat cu mari eforturi sa... subţieze ... cat mai mult posibil darurile aduse la euharistie pt. a indica si m. mult transsubstantierea (simbolic, adica). Painea euharistica nu mai e painea cea din fiecare zi... ci e OSTIA, o azima aproape transparenta... ca niste chipsuri de-alea cu cartofi
)
, imagini) sau mijloc, instrument sau garantie a transmiterii si impartasirii spirituale cu Domnul. Si dupa ai abaga ei un limbaj total strain de ceea ce este un fapt existential si realitatea vietii.
