2.În cazul când nu se săvârşeşte Vecernia mică, dar se face totuşi Priveghere (cu Litie), şi dacă aceasta nu durează până târziu, cina se ia pe alocuri după Priveghere. Astfel se încalcă vechile rânduieli tipiconale, dar în primul rând se pierde chiar sensul instituirii Slujbei de binecuvântare a pâinilor – acela de a da monahilor, spre sfârşitul Privegherii, o bucată de pâine înmuiată în vin, pentru a putea rezista până a doua zi după Liturghie. Dacă însă se mănâncă după aceasta, ce rost mai are să dai o bucată de pâine, şi aceea într-o cantitate simbolică? Teoretic, Litia ca slujbă de cerere a ajutorului lui Dumnezeu, se poate face şi fără a se binecuvânta pâine şi vin (…), cu toate acestea accentul cade pe binecuvântarea (nu sfinţirea prinoaselor, cum zic unii) şi împărţirea lor. Este adevărat că nici binecuvântarea aceasta nu este lipsită de importanţă, totuşi ea (această binecuvântare) are aceeaşi valoare şi este chiar asemănătoare cu cea de la începutul mesei sau cu cea a colivei şi nimic mai mult. Binecuvântarea pâinii de la Litie se face în amintirea minunii înmulţirii pâinilor de către Mântuitorul Hristos. Acolo lumea “s-a săturat” şi au mai rămas douăsprezece coşuri de fărâmituri. Nu înseamnă că noi trebuie să mâncăm în biserică până ne săturăm, ci atât cât să nu mai fie nevoie de altceva, mai ales că şi ora la care se termină Privegherea este destul de târzie.
Deci, prin faptul că luăm o foarte mică bucată de această pâine binecuvântată apoi mai mâncăm ceva, pervertim sensul instituirii acestor slujbe şi ajungem fie la un bigotism şi formalism liturgic, fie chiar la o ignoranţă şi dispreţ faţă de sensurile mistice şi simbolice ale cultului. Nu este totuşi un păcat; atât doar că se pervertesc sensurile rugăciunilor şi al slujbelor, lucru care, aşa cum am mai spus, dă naştere la alte confuzii şi greşeli.
Astăzi, la Litie, la cele mai multe biserici, nu se mai iese în pridvor. Este o rânduială nerecomandată pentru că în felul acesta se trece cu vederea întregul simbolism al Litiei (transmis nouă de Sfântul Simeon al Tesalonicului). Ieşirea în pridvor îl preînchipuie pe omul căzut care, fiind alungat din rai (Biserică-biserică), cere mila lui Dumnezeu aşa cum o făcea vameşul – stând doar la uşa bisericii. De fapt, aceasta şi este Litia – rugăciunea insistentă, reflectată în indicaţia de a rosti de 120 ori cerea “Doamne miluieşte”. Ceea ce urmează în naosul bisericii, de fapt, nici nu face parte din Litia propriu-zisă, ci este numită Slujba de binecuvântare a pâinilor, care are un alt caracter – euharistic. Cei mai mulţi, necunoscând aceste amănunte, numesc Litie chiar şi pâinea care se binecuvintează, ceea ce este incorect. Binecuvântarea pâinilor a fost dintotdeauna o slujbă distinctă în care se binecuvântau prinoasele de pâine, vin şi untdelemn din care se împărtăşeau monahii în timpul privegherilor, pentru a putea rezista fizic la sfintele slujbe – exact aşa cum s-a întâmplat şi în cazul înmulţirii pâinilor de către Mântuitorul. Litia (sau Litania) însă, este o slujbă care se făcea înainte chiar în afara bisericii, pe dealuri, şi are un scop penitenţial, cerându-se ajutorul lui Dumnezeu în caz de “cutremur, potop, foc, sabie, năvălirea altor neamuri…” etc.
Categoric - NU. Chiar şi în Athos, sâmbătă seara, dacă Mineiul nu prevede în mod expres Priveghere, atunci Vecernia nu se uneşte cu Utrenia şi nici Litie nu se face.oare chiar toate duminicile de peste an trebuie sa aiba si Litie?
La utrenie exista atat de putine sanse sa auziti aceasta "ectenie" incat pot spune fara pic de regret ca nu se face nicaieri asa ceva. Tendinta de a "scurta" slujbele face ca si aceasta "ectenie" sa fie eliminata, mai ales ca in liturghier se spune ca preotul sau diaconul, "de va vrea" va spune "Mantuieste Dumnezeule poporul tau..."NU am auzit-o niciodata la Utrenie prin zona pe aici.
Da, după Stihira (de obicei gl.6) care este după Ps. 50.Cand se pune rugaciunea "Mantuieste Doamne poporul tau...` inaintea ecfonisului de la canoane de la Utrenie?
După Tipic, ea se pune la Utreniile din duminici şi cele cu Polieleu de peste săptămână, dacă nu s-a făcut Litie. Deci ca să fie mai clar, atunci când avem Evanghelie la Utrenie, dar nu a fost Litie, o punem, iar dacă a fost Litie, nu o mai repetăm...Se pune la fiecare slujba a Utreniei? Adica si la Utrenia duiminicilor si a zilelor de rand? ... Am gasit ceva ca daca nu se pune Litia seara atunci se pune in Biserica.
Cădirea este la "binecuvântarea pâinilor", nu la Litie. Despre confizia aceasta citeşte mai sus în acest topic.La cadirea de la litie la tropare, preotul trebuie sa se inchine/incline in fiecare latura a mesei cand cadeste?
Mă iertaţi de vorba prea dură şi total neaşteptată, dar în BOR se pomenesc aşa mulţi sfinţi la Litie (şi încă de 2 ori), pt că cei care lucrează la Liturghier sunt total neavizaţi în materie de liturgică.De ce se pomenesc atâţi sfinţi?
La cadirea de la binecuvantarea painilor preotul inconjoara masa cu un diacon sau cu un paraclisier dimpreuna cu sfesnicul? (va intreb deoarece in Ardeal tipicul schioapata cu ambele picioare )La cadirea de la litie la tropare, preotul trebuie sa se inchine/incline in fiecare latura a mesei cand cadeste?
Faptul că este sau nu hram, nu influenţează cu nimic această ordine, care are 4 situaţii tipiconale generale:Eu am o nelamurire in legatura cu troparele care se canta la binecuvantarea painilor. NU am gasit prin tipice o randuiala clara a lor. De exemplu, daca suntem in perioada de dupa-praznuire a unui praznic imparatesc si avem un hram, cum se pun troparele? Si de asemenea daca avem hram duminica, cum punem troparele? Dar cand avem hram duminica si suntem si in perioada unui praznic? Apar modificari? Multumesc frumos
Înapoi la “Laudele bisericeşti. Istorie şi rânduială”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 6 vizitatori