Mai inainte tocmai vorbeam despre deconstructie, iar acest film e un exemplu tipic deconstructionalist. Poate ca autorii filmului Peter Joseph nu a plecat din capul locului cu aceasta idee in cap, insa cam asta a iesit. Ideea ar fi ca crestinismul reprezinta un intreg sistem reductionist, pentru lumea inconjuratoare. Descoperirile "stintifice" (se va vedea ca nu au nici un fundament cu adevarat stintific) vin sa ne ajute sa ne debarasam de aceste prejudecati nestintifice pentru a vedea lumea si universul asa cum este el de fapt.
Acuma teologic vorbind, lucrarea vrasmasului in lume a fost dintodeauna sa mistifice realitatea, sa incurce lucrurile pana acolo in a crea o alta realitate dupa chipul gandurilor lui intunecate. Deconstructia e un mijloc dracesc de a remodela, răstălmăcind realitatea “demonstrând” ca negrul este alb si albul negru. Datoria teologului si a crestinului este de a scoate toate bucaţelele de realitate din puzellul creat de diavol si a le repune in ordinea realităţii instituite de Însuşi Dumnezeu drăguţul ca sa mă exprim aşa mai metaforic,
.
Aş vrea să fac o menţiune pentru început, necesară în acest demers. Nu Dumnezeu s-a luat după ideile vraşmaşului ci invers, el a copiat tot timpul şi a încercat să contrafacă lucrarea lui Dumnezeu. A se vedea Sfânta Scriptură. A trimis Dumnezeu apostoli şi profeţi, trimite şi satana profeţi mincinoşi, are Dumnezeu Biserica Lui, şi necuratul are acea “sinagoga a satanei”. Trimite Dumnezeu un Mântuitor, şi el trimite pe fiul perzării şi la sfârşitul veacului pe antichrist a cărui lucrare va fi vădită şi zădărnicită de adevaratul Împărat al slavei, Iisus Hristos.
Ideile mele se vor orienta în jurul unui articol scris (dupa cum se vede ne-au luat-o alţii înainte şi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta, că n-a rămas totul pe umerii noştri) de lector dr. Alina Pătru, profesoară pentru istoria şi filozofia religilor, articol scris într-un limbaj academic dar accesibil, care aduce o critică pertinentă acestui film anticreştin Zitgeist. Articolul dânsei a fost publicat în “Revista Teologică” 91, din 2/2009, paginile 110-126. Articolul se numeşte “Elemente de critică religioasă în mişcarea Zeitgeist”:
http://www.revistateologica.ro/docs/341-355.pdf
De la bun început se vede clar că autorii nu prezintă, surse credibile de referinţă, aşa cum ar prezenta alţi autori, ba mai mult decât atât înşişi autorii teoriilor respective pe baza cărora stau inepţiile spuse în documentar, Gerald Massey, Edward Carpenter, Thomas Doane etc. nu sunt surse credibile, mai mult nu sunt recunoscuţi in domeniul egiptologiei ca nişte specialişti calificaţi, cazul lui Massey, nu sunt pomeniţi în dicţionare de referinţă etc. De fapt ideile lor au fost vazute ca extremiste şi depăşite. Mai apoi aceştia s-au inspirit unul pe celalalt (!), Massey pe Kuhn, iar apoi acesta pe preotul anglican Thomas Harpur.
Alina Pătru afirmă în articolul ei, citândul pe W. Ward. Gasque care este preşedinte al Centrului de Studii Teologice din Seatle, ca “egiptologii au respins multe din pretenţile specicice ale lui Hapur şi Massey ca fiind eronate, aratând că nu există nici o evidenţă a unei naşteri feciorelnice a lui Horus şi ca sursa principala a lui Harpur, anume Boyd Kuhn, a fost un teozof care îşi publica propriile cărţi, şi ca celelalte surse ale sale au fost în principal nu texte antice egiptene, ci autori depăşiţi”.
Deci aceşti indivizi susţin nişte idei scoase direct din capul lor, care au fost respinse de specialişti în domeniu pentru că nu aveau nici o altă referinţă, ci doar aşa că li s-ar fi părut lor interesante.
Cum spuneam mai sus Dumnezeul creştin, n-a fost creat de către om vizând un sistem reducţionist imitând religile păgâne ci de fapt invers. Citez tot din acest articol: “Se vede asadar ca nu este vorba de împrumuturi, ci de proiectii cu sens invers: aspura lui Horus sunt proiectate caracteristici preluate de la Iisus Hristos”. Ba mai mult după cum se arată, Horus nu s-a născut dintr-o ferioară şi alte neconcordanţe.
Aceasta e valabila pentru toate acele enumerări vizând o sumedenie de zeităţi care l-ar fi preînchipuit pe Iisus Hristos şi crestinismul doar le-ar fi copiat. La fel arhetipul celor 12 apostoli, Fecioara Maria şi celelalte. Acuma o idée proprie. In ce priveste cei trei magi aceştia de fapt ar fi fost de fapt cele trei stele din centura lui Orion numite, “cei trei regi” care sunt indreptati inspre steaua Sirius, vezi steaua de la răsărit. In realitate după cum o spun unii din sfinţii părinţi, steaua a fost de fapt un înger care călătorea cu ei, mai apoi o poveste rusească spune despre existenţa a patru magi, al patrulea cu numele de Coriandru sau cam asa ceva care fusese intarziat din drum etc., Daca legenda are un sambure de adevar. Biblia nu spune in fapt cati magi erau ci doar cartile apocrife. Asta dezminte teoria reductionista cu constelatia.
In ce priveste data de 25 decembrie ea a fost aleasă intradevar aleatoriu, si pare mi-se cel care a facut-o a fost Sfantul Ioan Gura de Aur daca nu mă înşel. Iarăşi explicaţia prezentată în articol mi se pare bună. Creştinismul s-a putut coborâ astfel la păgâni ca să-i poată prelua de acolo şi încreştina. Totuşi Ioan Gură de Aur crede temeinic ca data de 25 decembrie este cu adevărat data naşterii Mântuitorului. Mai degrabă aş crede un sfânt luminat de Dumnezeu decât cele mai “ştinţifice” argumente care demonstrează contrariul. Voi nu ? Iară îmi vine în gând ce am menţionat la început că de fapt diavolul a copiat adevărata lucrare a lui Dumnezeu şi nu invers, că Dumnezeu s-ar fi luat după eresurile lui. Ba nici decum.
Legat de critica sistemului teist, daca ati avut răbdarea sa cititi intregul articol, aş vrea să mai adaug că puteţi găsi un astfel de mod de gândire în aşa zisul current naturalist din literatura anglicană a secolului XVIII a cărui reprezentanţi sunt scriitori clasici celebri precum Thomas Hardy, Henry James, chiar şi Jaques London şi alţii. Aici idea de divinitate apare ca ceva exterior, cum bine este spus în articol, ca un creator care odată ce şi-a văzut realizată creaţia, o lasă să se conducă singură după legile oarbe ale fizicii, el plecând de lângă ea văzându-şi de treburile lui. Deci nu se implică, ci e present indirect prin natură. Astfel ar fi de la sine înţeles ca locul divinităţii să-l ea nişte forţe oarbe şi impersonale cum e destinul implacabil, s-au acceptarea unor situaţii negative precum promiscuitatea, violenţa ori sexualitatea, ca lucruri fireşti.
Părerea mea este că autorul documentarului Zeitgeist care s-a bazat pe aşa “somităţi în domeniu” pentru filmul său “ştinţific” este unul din copiii teribili al şcolii corectitudinii politice din zilele noastre (desi s-a vrut ca aceasta să-şi fi încheiat veacul prin anii ‘95). Nu e caz excepţional. Aduc în discuţie o lucrare necunoscută la noi, de această dată o carte nu un film. Care tot aşa pe argumente “ştinţifice” şi istorice vroia să demonstreze cum leagăun culturii europene are la origine de fapt cultura negroidă africană care pleacă din Egipt, pe linia ştinţelor, apoi pe linia egeană pătrunde în Europa în Grecia şi de aici se stratifică în toate ştinţele Greciei Antice, cu precădere geometria, filozofia, medicina etc. Cartea se numeşte “Black Athena” (Atena Neagră), şi a fost scrisă si publicată în 1987 de profesorul universitar american, Martin Bernal de la Universitatea Corenll, fiind o carte cu subiect controversat rasist. Totusi câştigă un premiu literar în 1990. Ajunge într-un final să susţină tot felul de inepţii printre care faptul că Esop celebrul fabulist al Greciei Antice, a fost de fapt un sclav adus din Africa. Ba mai mult numele său Esop ar fi o poreclă, corupere semantică a cuvântului Etiop, care ar trăda originea lui etc. Şi să te ţi de râs însuşi Iisus Hristos ca personaj istoric ar fi putut fi de fapt de rasă negroidă. Atunci când Fecioara Maria căuta un loc de mas prin locuinţele din Betleem, familia pruncului era refuzată tocmai datorită aspectului colorat al pielii. Ca să vezi cât de rasişti puteau fi semiţii ăia. E tipic pentru corectitudinea politică să susţină asemenea aberaţii.