Aşa cum am spus şi în altă parte, despre botezul copiilor avem mărturii directe chiar în sec. II. Toti parintii Bisericii au afirmat această practică, începând cu Policarp, episcopul Smirnei, discipol al apostolului Ioan, născut in jurul anilor 70, care a fost ars de viu la Roma pentru ca a refuzat sa-l nege pe Hristos, continuand cu Iustin Martirul (110 – 165), Irineu (120 – 202), episcopul Lyonului, Hipolit (170-236), Origen (185-254). Sfântul martir Ciprian, episcopul Cartaginei, a condus Sinodul din Cartagina în anul 251 in care s-a redactat un răspuns catre Fidus, care propusese ca botezul să fie administrat ca şi circumcizia odinioara, adica in a opta zi de la naştere. În raspuns se spune că mila şi harul lui Dumnezeu nu trebuie refuzat nici unui om, indiferent de vârstă. Este de notat ca Fidus nu se indoia de legitimitatea botezului pruncilor, el doar credea că botezul trebuie administrat exact ca si circumcizia, in a opta zi.Imi poate spune cineva ce referinte istorice avem despre botezul de urgenta (de necesitate)?
Încerc să formulez un răspuns general despre copiii morţi nebotezaţi.Puteau preotii ortodocsi face vreo slujba pt copiii nebotezati morti in incendiul de la maternitatea Giulesti? Randuiala ortodoxa prevede ceva in acest sens?
Totul e clar. Cei nebotezaţi nu pot fi pomeniţi nici nominal, nici la general. Dar asta nu înseamnă că nu se mântuiesc. E treaba Lui ce face cu ei, dar cu siguranţă Dumnezeu nu are mai puţin dragoste faţă de ei decât avem noi...in jurul a ce inseamna prunci fara de vreme, atat in formularea biblica, dar si in intentionalitatea liturgistilor care au inclus formula la Proscomidie, cred ca se poate discuta.
Înapoi la “SFINTELE TAINE şi IERURGIILE: istorie, rânduială şi explicaţii”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 3 vizitatori