Ultima parte imi convine..."Iubeste si fa ce vrei!" (Fer. Augustin)
Ultima parte imi convine..."Iubeste si fa ce vrei!" (Fer. Augustin)
Stimate Esenin, cred ca am fost explicit - "IUBESTE si fa ce vrei". Daca nu iubesti, respectiv, nu face ce vrei. Simplu, nu?Romani 7:
15Căci nu ştiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urăsc.
NU, nu gresiti!IoanCr,
mie mi se pare "Iubeste si fa ce vrei" problematic , ca indemn . De ce ? Nu pentru ca nu ar fi asa ci pentru ca este vorba de un "iubeste " la care ajung doar oamenii f. induhovniciti si, omul normal , alde noi este foarte usor tentat sa creada ca iubeste cand de fapt noi nu experiem ADEVARATA IUBIRE dumnezeiasca, o cunoastem numai din invatatura Bisericii dar pana a ajunge la ea este o cale lunga de rugaciune si asceza ! Iertare, daca gresesc.
Nu sunt preot, stimate Esenin.In ce priveste participatia lui Christos: Dumneavoastra, preotul, vedeti latura "Eu in Christos". Eu, ca bun eretic, vad mai degraba latura "Christos in mine". De aceea as insista, ca pedagogie, pe efortul de a-l face pe Christos sa "ia chip" in mine.
Arhimandrit Emilianos Simonopetritul, Tâlcuire la Avva Iasia - Cuvinte ascetice, Arad, 2006, p. 135.Se zice: "Iubeşte şi fă ce vrei!" Dar ce o să faci când iubeşti? Singurul lucru pe care poţi să-l faci este să poţi să spui: "Dumnezeul meu, ia-mi viaţa, pentru că Te iubesc". Nu doreşti nimic altceva decât moartea, "desfacerea de trup şi a fi cu Hristos" (Filipeni 1:23). Cine-L iubeşte pe Dumnezeu este neputincios să facă orice rău şi de aceea se spune: "Iubeşte şi fă ce vrei"
Eu cred că, mai degrabă, nu ştim ce facem.Romani 7:
15Căci nu ştiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urăsc.
Ce ciudat e, te străduieşti în fiecare clipă să dobândeşti iubirea şi când ai dobândit-o, vrei să mori! Nu degeaba a spus un mirean unui creştin adevărat: "parcă e de pe altă lume!". Creştinii nu aparţin aceste lumi, clar! dar oare numai creştinii!?... şi ceilalţi ar trebui să aibă aceeaşi convingere!Dar ce o să faci când iubeşti? Singurul lucru pe care poţi să-l faci este să poţi să spui: "Dumnezeul meu, ia-mi viaţa, pentru că Te iubesc".
Dacă am şti ce facem (rău) am fi de-a dreptul şocaţi şi am decide să luăm drumul pustiei sau al pocăinţei imediat.Eu cred că mai degrabă nu ştim ce facem
Dacă am şti ce facem, am fi desăvârşiţi..Ce ciudat e, te străduieşti în fiecare clipă să dobândeşti iubirea şi când ai dobândit-o, vrei să mori! Nu degeaba a spus un mirean unui creştin adevărat: "parcă e de pe altă lume!". Creştinii nu aparţin aceste lumi, clar! dar oare numai creştinii!?... şi ceilalţi ar trebui să aibă aceeaşi convingere!Dar ce o să faci când iubeşti? Singurul lucru pe care poţi să-l faci este să poţi să spui: "Dumnezeul meu, ia-mi viaţa, pentru că Te iubesc".
Dacă am şti ce facem (rău) am fi de-a dreptul şocaţi şi am decide să luăm drumul pustiei sau al pocăinţei imediat.Eu cred că mai degrabă nu ştim ce facem
Greşit! Dacă am şti, am pune început bun, iar până la desăvârşire e cale lungă sau mai scurtă, depinde. Prima dată cunoaştem, apoi îndreptăm, restul nu mai contează.Dacă am şti ce facem, am fi desăvârşiţi..
"14. Iar hrana tare este pentru cei desăvârşiţi, care au prin obişnuinţă simţurile învăţate să deosebească binele şi răul." Evrei 5Greşit! Dacă am şti, am pune început bun, iar până la desăvârşire e cale lungă sau mai scurtă, depinde. Prima dată cunoaştem, apoi îndreptăm, restul nu mai contează.Dacă am şti ce facem, am fi desăvârşiţi..
Înapoi la “MORALĂ şi SPIRITUALITATE: aspecte practice ale vieţuirii ortodoxe”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 3 vizitatori