Păi scrie mai jos, de la vers. 5-11. Este vorba despre smerenie şi jertfă până la moarte.Sa aveti in voi gandul acesta care era si in Iisus Hristos " Filipeni2,5, care era gandul la care face referire Sf. Ap. Pavel in acest loc?
"Nikolai" ăsta e medicamentul tău pe moment. E bine să te Împărtăşeşte şi bineînţeles spovedeşti deci să ai un duhovnic, dar ca să te ţii de acestea trebuie să te rogi neîncetat şi să posteşti deci prima dată postul şi rugăciunea pt că şi Iisus ne îndeamnă la fel.Cel mai bun însă remediu este căutarea unui duhovnic preot sau să te dai pe mîina unui adevărat conducător,povăţuitor(monah,monahie,etc)sub ascultare,care e mai mare ca postul şi rugăciunea,iar cea mai mare lovitură asupra acestui demon care aduce aşa o stare este mărturisirea a tuturor faptelor din viaţă,mai ales a găndurilor care te ucid de viu şi te bagă în iad,inclusiv a faptelor,e greu ,dar merită.
Dacă nu e şi post şi rugăciune şi spovedanie deasă şi Sfânta Împărtăşanie deasă, nu e bucurie, e agonie."Nikolai" ăsta e medicamentul tău pe moment. E bine să te Împărtăşeşte şi bineînţeles spovedeşti deci să ai un duhovnic, dar ca să te ţii de acestea trebuie să te rogi neîncetat şi să posteşti deci prima dată postul şi rugăciunea pt că şi Iisus ne îndeamnă la fel.Cel mai bun însă remediu este căutarea unui duhovnic preot sau să te dai pe mîina unui adevărat conducător,povăţuitor(monah,monahie,etc)sub ascultare,care e mai mare ca postul şi rugăciunea,iar cea mai mare lovitură asupra acestui demon care aduce aşa o stare este mărturisirea a tuturor faptelor din viaţă,mai ales a găndurilor care te ucid de viu şi te bagă în iad,inclusiv a faptelor,e greu ,dar merită.
nikolai, ce spui tu aici e o descoperire extraordinara. Multi imbatranesc gasind vinovati in stanga si-n dreapta, niciodata luand seama la ei insisi.Pe propria experienţă fiind deprimat,trist,împovărat cu o greutate şi problemă care mi se părea infinită,încercam să găsesc cauzele şi în altii,dar mai puţin în mine.Dar,m-am dat integral în ascultarea unei măicuţe de la mănăstire,şi am constatat că scăparea este în a-mi conştientiza vina mea integral, mie, pentru aşa stare a vieţii,dar nu altora,şi anume prin studierea Bibliei integral,în special Noul Testament,Vieţile sfinţilor şi Rînduielile slujbelor bisericeşti în linii generale,concomitent căutînd peste tot exemple de viaţă mai grave ca a mele,care în fine te fac să-ţi vezi că o astfel de stare n-ar trebui să o ai,dacă o compari cu a altora.Cel mai bun însă remediu este căutarea unui duhovnic preot sau să te dai pe mîina unui adevărat conducător,povăţuitor(monah,monahie,etc)sub ascultare,care e mai mare ca postul şi rugăciunea,iar cea mai mare lovitură asupra acestui demon care aduce aşa o stare este mărturisirea a tuturor faptelor din viaţă,mai ales a găndurilor care te ucid de viu şi te bagă în iad,inclusiv a faptelor,e greu ,dar merită.E greu să mărturiseşti unele fapte că ţi-i ruşine,dar sfinţii spun că nu există boli psihice.fiindcă ele sunt duhovniceşti.Aceasta e poziţie pur personală personal trecută,trăită.Cu regret acum nu vă pot spune cauza ,dar nici conducătorii mei duhovniceşti nu prea mă sfătuie la moment.
Înapoi la “MORALĂ şi SPIRITUALITATE: aspecte practice ale vieţuirii ortodoxe”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 9 vizitatori