Mesaj necititde andr3y » 18 Dec 2009, 15:26
Foarte buna intrebare Andreea!
Eu cred ca noi nu suntem in stare sa "taiem" sau mai bine spus sa inlaturam raul din viata noastra si sa lasam sau sa alegem doar binele (si cred ca nici nu e indicat); dovada starea jalnica in care ne aflam si in care se afla societatea; precum argintul se lamureste in foc, tot asa si un bun ostas al lui Hristos in acest razboiul cu acest rau, pe care nu putem sa il ocoli, se va intari si se va face mai puternic. Sa nu uitam ca ispita vine asupra omului, nu spre a lui cadere, ci spre intarire; si mai e si proverbul romanesc: " e rau cu rau dar mai rau fara rau", de aceea am spus ca nu e indicat sa inlaturam raul. Si daca totusi noi nu putem inlatura raul, Dumnezeu cu siguranta il va putea inlatura, atunci cand va considera El ca e necesara aceasta: " Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputinţă la oameni sunt cu putinţă la Dumnezeu. "(Luca 18-27), iar din versetul anterior putem sa desprindem indirect voia lui Dumnezeu : " Zis-au cei ce ascultau: Şi cine poate să se mântuiască?" - mantuirea care depinde, foarte mult, de vointa si credinta noastra, dovada ca Hristos cand vroia sa vindece pe cineva il intreba: " voiesti ?" sau "crezi?"; sau direct prin cuvintele apostolului " Care voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină."(I Timotei 2-4). Dar vointa asta a noastra trebuie sa fie similara cu cea a lui Dumnezeu, dovada : "Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-Mi urmeze Mie."- urmare care implica multe si din care avem de castigam si mai multe; sa nu uitam ca si Hristos ca Fiu a facut ascultare de Tatal, ceea ce , macar din acest punct de vedere, ar trebui sa fie pentru noi un model de ascultare.
A-ti lepada voia inseamna a face ascultare (de poruncile lui Dumnezeu), a fi smerit si a nu cauta altceva decat ceea ce e de folos pentru (re)atingerea scopului pentru care am fost creati, pentru recastigarea raiului pierdut (si aici nu singuri, ci impreuna cu ceilalti frati ai nostri). Pentru ca noi nu am fost creati ca sa suferim si sa plangem, sa mucim si sa ne ostenim, sa luptam cu raul, ci am fost creati pentru a ne bucura de creatia Domnului, de a ne bucura de frumusetile raiului .... stare de bine pe care am pierdut-o din neascultare. Tocmai de aceea cred ca Domnul a venit in lume, ca sa ne readuca in acea stare de bucurie. Daca din neascultare (adica urmand voii noastre) am pierdut raiul, prin ascultare (lepadarea voii noastre si urmarea lui Hristos) il vom recapata. Dar porunca lui Dumnezeu (si in general intreaga invatatura) de cele mai multe ori (si mai ales in Noul Testament) indeamna de cele mai multe ori la actiuni pozitive, afirmative (adica nu numai sa ne abtinem sa facem raul si in aceeasi masura sa infaptuim binele), spre deosebire de Vechiul Testament in care majoritatea poruncilor erau negative, adica de abtinere : sa nu ucizi, sa nu poftesti .... care implica si o implinire a lor, adica o finalitate a ascultarii :"Fericiti cei ce asculta cuvantul lui Dumnezeu si il implinesc pe el" sau in alta parte"Fericiti cei ce asculta cuvantul lui Dumnezeu dar mai fericti sunt aceia care asculta si implinesc cuvantul lui Dumnezeu". Noi ca urmatori ai lui Hristos ar trebui ca in fiecare zi sa facem cate un bine (El in fiecare zi facea pe cineva fericit). E foarte mult de discutat pe marginea acestui subiect, si e destul de frumos! Sfantul Maxim Marturisitorul in "Filocalie" spunea ca voia lui Dumnezeu nu inseamna multa vorbire! Cred ca facea referire la implinirea poruncilor(implinire care nu poate veni din neascultare, ci din ascultare, iar ascultarea inseamna urmarea voii celui care ti-a poruncit, deci indirect lepadarea de voia proprie).
Omul este rob fratilor! Fara alte filosofari! Hristos ne daruieste libertatea! Urmand lui Hristos dobandim libertate! Noi aici suntem robi ai pacatului,"Iisus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului. " , deoarece am "gustat" moartea; eeei urmand lui Hristos nu numai ca dobandim viata, si nu oricare viata, ci vesnica; ci si dobandim libertatea pe care o avea Adam la inceput: "Adevărat, adevărat zic vouă: Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac. " si iarasi "Ca martori înaintea voastră iau astăzi cerul şi pământul: viaţă şi moarte Ti-am pus eu astăzi înainte, şi binecuvântare şi blestem. Alege viaţa ca să trăieşti tu şi urmaşii tăi." . Dar poate veti spune: de ce a pus Dumnezeu pomul cunoasterii binelui si raului in gradina raiului, daca omul era liber? Vorba parintelui Teofil Paraian (Dumnezeu sa il odihneasca): "Pentru ca omul nu trebuia sa fie Dumnezeu, pentru ca sa verifice Dumnezeu daca omul vrea libertate, sa vada daca omul care era stapan pe o gradina intreaga, il lasa si pe Dumnezeu stapan macar pe un singur pom. Te-ai gandit la aceea ca Dumnezeu nu a cerut toti pomii, toti i-a dat si a oprit lui numai unul? Dar uite ca omul i-a casunat tocmai pe acela unul .." Urmarea lui Hristos se bazeaza in primul rand pe dragoste. "Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute."(Ioan 15:14-15) . Faptul ca ii esti fidel prietenului (prieteenei) nu inseamna ca nu mai esti liber!
Scuzati eventualele greseli.
Iertati si Doamne ajuta!