Pentru ca e destul de evident ca multi duhovnici au devenit pentru ortodocsii romani mai degraba niste "guru" decat povatuitori duhovnicesti, propun sa discutam despre modul cum trebuie sa se raporteze un ortodox la invatatura unui duhovnic. Mi s-a intamplat (si nu doar o data) sa aud/citesc cum un credincios respinge un cuvant al Sfintilor Parinti (Grigorie Teologul, Vasile cel Mare etc.) pe motiv ca parintele Cleopa, sau Argatu, sau x, sau y au zis altceva.
De aceea, atunci cand ne raportam la cuvintele marilor duhovnici, eu zic ca trebuie ascultate daca sunt in acord cu Sfanta Scriptura, Sfintele Canoane si invatatura Sfintilor Parinti.
Atunci cand ne raportam la persoana duhovnicului, trebuie sa vedem in el un povatuitor catre mantuire, Dumnezeu ramanand prioritatea absoluta in viata noastra. Multi crestini au ajuns sa cinsteasca azi mai mult preotul/marele duhovnic decat pe Dumnezeu!