Nu ştiu dacă există şi canon. Observ acum, totuşi, că se referă la situaţia imaturităţii duhovniceşti de care vorbeaţi adineaori - dar mă întreb cum poate şti fiecare despre sine cît este de întărit în credinţa cea adevărată ca să-şi permită asemenea ispitiri.
În fine, vreau să fac o remarcă: eu cred că izvoarele străine pot fi şi chiar trebuie îmbisericite, dar ceea ce nu înţeleg încă este criteriul după care îmbisericirea este calificată sau nu drept Ortodoxă.
Eu cred ca in lumea de azi intram in contact, vrem sau nu vrem, cu invataturi straine in cel mai bun caz, daca nu de-a dreptul eretice, nu neaparat printr-o lectura voita, cat prin toata presiunea societatii de azi: incepand cu scoala si cu toate ideile despre Dumnezeu, om, cosmos despre care auzim acolo, continuand cu mass media si cu feluritele idei care circula prin biserica.
Avertismentul de a nu citi carti eretice, insa, cred ca se aplica, in primul rand la invataturile crestine. Eu unul am o retinere cand trebuie sa ma uit la opinia unui catolic sau protestant despre o problema teologica. Dar cred ca intotdeauna sunt lucruri de invatat de la oricine, inclusiv de la crestinii de alte confesiuni. Exista limite, si pe langa constiinta noastra, mai avem posibilitatea de a ne sfatui: cu duhovnicul sau altcineva priceput.
Se poate sa ajungem sa fim influentati de idei protestante fara nici macar sa ne dam seama, fara sa mai fie nevoie de lectura. Un exemplu graitor este si ideea ca 666 este in codul de bare, care s-a nascut in mediul protestant. Fara sa mai pomenim de multele scenarii privind dictatura mondiala cu origini apropiate.
Pe de alta parte, intr-un mod care ar parea socant daca ar fi spus de un ierarh sau preot azi, si ar fi pus la zid + executie live pe bloguri
, pr. Seraphim Rose dadea exemplul unor protestanti care fac fapte bune ale milosteniei, spunand ca putem invata de la asemenea oameni,
cu o credinta simpla si calda, sa scapam de inima rece, de credinta pur intelectuala si sa deprindem o anumita simplitate.
Daca pr. Seraphim Rose declara ca avem de invatat in materie chiar si de evlavie (evident, la un nivel de baza, dar cercetati blogurile ortodoxe, cate lucruri crestinesti de baza nu lipsesc?), cu atat mai mult mai o fi chiar si niste idei corecte ici-colo.
De altfel, multi dintre asemenea protestanti, in cautarile lor, sfarsesc prin a ajunge la ortodoxie. Iata de exemplul cazul teologului
Pelikan, ce a ajuns la ortodoxie dupa ce si-a scris cartea sa,
Traditia crestina. Acum, ce vom spune despre
Traditia crestina, iata o carte scrisa de un protestant: nu e buna!; sau, iata o carte scrisa de un protestant care si-a incununat studiile cu o convertire la ortodoxie?
"Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti." Ps. 22,4
Petre
Rugaţi-vă să fie bine.
