Nu vreau să fiu cârcotaş, dar în vechime numele sacre se abreviau peste tot în manuscrise: în greacă, ebraică, latină, siriacă şi slavonă, fără excepţie. "Dumnezeu", "Domnul (nostru) Iisus Hristos", "Duhul Sfânt" etc. Se scriau două-trei litere şi terminaţia cazului, se punea o tildă deasupra şi gata. Aceleaşi abrevieri sunt folosite şi pe icoane şi în cărţile de cult (ΙΣ ΧΣ, ΜΡ ΘΥ, Гди, יה, Dns, D.N. Ihs Xs). Nu se putea abrevia decât un nume bine cunoscut tuturor şi prea sfânt ca să fie luat în deşert. Să nu uităm "abrevierea" ebraică a Numelui, care din respect nu se mai pronunţa şi în vorbirea curentă era omis prin perifraze impersonale (diateza pasivă) sau prin expresii substitutive (haşem, hamaqom, haqadoş barukh hu- abr. הקב''ה).Ultima oară modificat de florina pe 11 Apr 2008, 15:44, modificat 1 dată în total.
Motiv: Am modificat cuvantul "Dumnezeu" din titlu, nu folosim prescurtari la acest nume!