Psalmii / Psaltirea

[protosinghel]

Cred că ar fi folositor să se deschidă un topic despre Psalmi şi Psaltire, mai ales că este vorba nu doar despre o carte biblico-didactică, ci şi de una liturgică.
Pentru început, vă propun să vizitaţi un blog specializat, după care, vă rog să puneţi diferite întrebări şi comentarii la Psalmi.
Voi încerca şi eu, în măsura priceperii şi a timpului liber, să fiu activ la acest topic.

[Ioan Cr]

Cred e un proiect foarte bun (ma refer la blog). In masura in care este bogat in surse patristice sau alte autoritati verificabile. Asi sugera sa se faca o ordine a comentariilor, dupa Psalmi (chiar daca lipseste comentariul, sa se lase loc pentru el, eventual).

Daca va ajuta cu ceva, am in posesie "Comentariile la Psalmi" a Sf. Vasile cel Mare - nu le comenteaza pe toate (cel putin in carte), dar ofera o introducere admirabila (si poate fi pusa, de ce nu, ca prefata pe blog). (adaugat: tocmai am remarcat ca aceleasi omilii le gasiti in PSB vol. 17)

Iertare si Doamne ajuta!

P.S. Am o intrebare: Psalmii sunt in general atribuiti Sf. Imparat si Proroc David - dar parerile difera asupra a catorva (sau doar a unor portiuni de Psalmi). Este suficienta aici referinta Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos (ex. in Sf. Ev. dupa Matei, 22:43 sau, mai clar, in Sf. Ev. dupa Marcu, 12:36-37 si Luca 20:42) sau ne luam dupa curentul la moda azi (cu radacini protestante) de cercetare istorico-critica si incercam sa "dovedim" ce a spus si ce nu a spus David de fapt (cum este cazul cu ultimul verset din Psalmul 50, care se discuta ca ar fi fost adaugat de zionisti)? Intreb pentru ca in cazul din urma se poate ridica problema inspiratiei lor dumnezeiesti, cu implicatii deci in viata liturgica.

[Petre C]

Draga parinte,

Va multumesc pentru atentia acordata blogului la care lucrez. Multumesc si fratelui Ioan pentru observatii. Chiar intentionam sa postez ce ne invata Sfintii Parinti despre problema autorului psalmilor, adica despre Prorocul David.
Pentru inceput, am o intrebare cu privire la locurile mariologice din Psaltire. In afara de psalmul 44, mai exista asemenea psalmi/versete? Daca aveti timp, ati putea prezenta pe scurt ce invatam din psalmul 44 despre Maica Domnului?

Cu multumiri,
Petre

[protosinghel]

Eu cred că prezentarea necesară legată de Ps. 44 e făcută de imnografi mai pricepuţi ca mine în celebrul imn "Cuvânt bun". E vorba mai ales de acele doxologii mariologice care însoţesc fiecare verset. Nu am găsit textul pe net, dar îl puteţi asculta aici, într-o interpretare de excepţie. Desigur versetul a fost ales doar pt 2-3 versete care fac o trimitere mai directă la Maica Domnului şi care au şi fost preluate ca prochimene şi stihuri la Sărbătorile Maicii Domnului.
Se mai obişnuieşte să se cântă ca Chinonic la Praznicele Maicii Domnului şi în zilele de mierucuri (peste săptămână) şi vers. 4 din Psalmul 115: "Paharul mântuirii voi lua şi numele Domnului voi chema", pornindu-se de la Simbolismul că Fecioara Maria ar fi Paharul / Potirul din care ne împărtăşim cu Hristos. Ideea este interesantă, dar mi se pare puţin forţată.
În general, am observat că Sf. Scriptură e relativ săracă în trimiteri la Maica Domnului. Ele sunt fie de ordin istoric (cu referire la ce s-a întâmplat la Naştere, lângă Cruce etc) fie pur simbolic, pt că mai mult nici nu se poate spune. La Sf. Ap. Pavel, de exemplu, nu întâlnim nici un cuvânt despre Maica Domnului. Asta nu înseamnă că nu mai trebuie cinstită, ci că preacinstirea Ei porneşte de la o Taină prea adâncă, care poate fi exprimată doar doxologic şi apofatic. Exact asta face Imnul pe care vi l-am indicat.

[vasileos]

Cu pace, asa ma voi culca si voi adormi, ca Tu, Doamne, indeosebi intru nadejde m-ai asezat. (Psalmi 4,8)

Acest verset a fost tradus in decursul timpului diferit iar diferentele in unele traduceri denatureaza sensul initial pe care l-a avut versetul. Sfintii Parinti comenteaza acest verset ca referindu-se la inviere, insa in traducerea contemporana a psalmului, acest lucru nu este de loc evident si chiar nici nu se subintelege. Este problematica traducerea si sensul cuvintului ''indeosebi'', care ar avea sensul de ''aparte'', referitor la invierea trupului si a sufletului.
Ce parere aveti?

[Ezo]

Exista 150 de psalmi canonici sau 151?

http://www.dervent.ro/s/b/index-C.php?id=VT-Ps-151
http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=151

Comentariu de pe http://www.dervent.ro/s/b/index-D.php?id=VT-Ps-151&c=01 :
"Acest psalm trece drept necanonic. El se află inclus în Septuaginta (extranumerar), dar nu şi în Versiunea Ebraică."

Voi cum stiti?

[protosinghel]

Parcă totul e clar: 150 canonici şi 1 necanonic (cu număr sau fără - deja nu contează).

[protosinghel]

Cu pace, asa ma voi culca si voi adormi, ca Tu, Doamne, indeosebi intru nadejde m-ai asezat. (Psalmi 4,8)

Acest verset a fost tradus in decursul timpului diferit iar diferentele in unele traduceri denatureaza sensul initial pe care l-a avut versetul. Sfintii Parinti comenteaza acest verset ca referindu-se la inviere, insa in traducerea contemporana a psalmului, acest lucru nu este de loc evident si chiar nici nu se subintelege. Este problematica traducerea si sensul cuvintului ''indeosebi'', care ar avea sensul de ''aparte'', referitor la invierea trupului si a sufletului.
Ce parere aveti?

Sf. Grigore de Nyssa şi Chiril al Alexandriei văd în acest verset o profeţie despre învierea de apoi a lui David. Ai dreptate că textul nostru e prost tradus şi chiar tu l-ai redat incomplet.
Textul este: "Cu pace împreună mă voi culca şi voi adormi" şi arată, întradevăr, unitatea trupului şi a sufletului înainte de moarte (arătând totodată că David va muri "de moarte bună" - "în pace"), iar a doua parte vorbeşte despre nădejdea învierii şi a unii celor care devin "deosebi / aparte" prin moarte.

Nici eu n-am atras atenţia la înţelesul teologic al acestui text (deşi îl spun în fiecare seară după masă), dar iată că ia venit rândul.

[TapuIspasitor]

Ps 103,22: Puii leilor mugesc ca sa apuce si sa ceara de la Dumnezeu mancarea lor.

Ps.34,16: Doamne, când vei vedea? Întoarce sufletul meu de la fapta lor cea rea, de la lei, viaţa mea.

Ps.56,5: Trimis-a Dumnezeu mila Sa si adevarul Sau si a izbavit sufletul meu din mijlocul puilor de lei. Adormit-am tulburat. Fiii oamenilor, dintii lor sunt arme si sageti si limba lor sabie ascutita.

Cine sunt puii leilor , caci ma gandeam ca daca cer de la Dumnezeu mancarea lor nu sunt dracii , sau in fiecare psalm se refera la altceva?

As dorii sa inteleg la cine se refera in psalmul Psalmul 109. Si cine sunt pacatosii?

Piara pacatosii de pe pamant si cei fara de lege, ca sa nu mai fie. Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul.
Ps. 1,5: De aceea nu se vor ridica necredinciosii la judecata, nici pacatosii in sfatul dreptilor.
16. Se cunoaste Domnul cand face judecata! Intru faptele mainilor lui s-a prins pacatosul.

Ps.9,17: Sa se intoarca pacatosii in iad; toate neamurile care uita pe Dumnezeu.

Ps.49,17: Iar pacatosului i-a zis Dumnezeu : "Pentru ce tu istorisesti dreptatile Mele si iei legamantul Meu in gura ta ?

As vrea daca se poate sa imi spuneti la cine se refera in psalmul 109 si cine sunt pacatosii la care se refera psalmistul?
Oare in vremurile noastre cine nu e pacatos? doar aceia se mantuiesc?
Si la ce se refera cand zice (Ps 49.17)?
Va multumesc:)

[protosinghel]

Cine sunt puii leilor...?

În unele situaţii, inclusiv la Ps. 103, este vorba de leii propriu-zişi. Orice făptură îşi ia hrana de la Dumnezeu, mai ales că leul nu munceşte, ci aşteaptă ca, cu îngăduinţa lui Dumnezeu, să-i cadă ceva drept pradă. Psalmul 103 vorbeşte în general despre crearea şi providenţa lumii.
Alteori, psalmistul îi numeşte lei pe duşmanii lui politici şi religioşi. Metaforic aceştia pot fi şi diavolii...

As vrea daca se poate sa imi spuneti la cine se refera in psalmul 109 si cine sunt pacatosii la care se refera psalmistul?
Oare in vremurile noastre cine nu e pacatos? doar aceia se mantuiesc?)

În Psaltire există mai mulţi psalmi de blestem asupra duşmanilor proniei lui Dumnezeu: fie ei păgâni, fie chiar evrei.
Aici "păcătoşi" sunt numiţi mai degrabă păgânii, cei care sunt "spurcaţi", din punctul de vedere al religiei iudaice. Pe aceştia evreii trebuiau să-i omoare atunci când le-au ocupat oraşele, după ajungerea în Canaan.
În alte locuri, păcătoşi sunt numiţi cei care nu se supun voii divine în sensul general.

Eu am stabilit nişte principii generale. Ar fi bine ca şi alţii să se implice în nişte discuţii mai detaliate asupra fiecărui verset.

[Florin Cosmin]

Citind Psalmul 101, m-am întrebat adesea ce caută pelicanul în pustie.
Textul grecesc cu pricina arată aşa:

ὡμοιώθην πελεκᾶνι ἐρημικῷ

În unele ediţii româneşti ale textului biblic textul de mai sus a fost tradus aşa:

Biblia 1688: Asămănaiu-mă cu pelecanul pustinic
Biblia 1914: Asemănatu-m'am cu pelicanul de pustie
Biblia 1988: Asemănatu-m-am cu pelicanul din pustiu
Biblia Anania: Devenit-am asemenea pelicanului pustiei
Biblia Cornilescu: Seamăn cu pelicanul din pustie
Septuaginta - Colegiul Noua Europă: Asemănatu-m-am cu pelicanul din pustiu

Singura variantă care mi se pare logică este cea a Bibliei 1688: în necazul său, psalmistul se simte ca un pelican singuratic, izolat, "pustinic", rătăcit de restul coloniei. Ideea este întărită de continuarea versetului 7 şi de versetul 8: "m-am făcut ca bufniţa din dărâmături, Privegheat-am şi am ajuns ca o pasăre singuratică pe acoperiş". Restul variantelor mi se par lipsite de sens, atâta vreme cât pelicanul este o pasăre acvatică şi nu ar putea vieţui în pustie. Voi ce ziceţi?

[protosinghel]

Cu pace, asa ma voi culca si voi adormi, ca Tu, Doamne, indeosebi intru nadejde m-ai asezat. (Psalmi 4,8)

Acest verset a fost tradus in decursul timpului diferit iar diferentele in unele traduceri denatureaza sensul initial pe care l-a avut versetul. Sfintii Parinti comenteaza acest verset ca referindu-se la inviere, insa in traducerea contemporana a psalmului, acest lucru nu este de loc evident si chiar nici nu se subintelege. Este problematica traducerea si sensul cuvintului ''indeosebi'', care ar avea sensul de ''aparte'', referitor la invierea trupului si a sufletului.
Ce parere aveti?

Până la urmă, eu am tradus aşa (Ps. 4:8):

În pace, întreg, mă voi culca şi voi adormi, dar Tu, Doamne, şi risipit fiind, întru nădejde m-ai aşezat.

[Siluan]

Am si eu o itrebare la parinte si poate daca cineva e competent sa ma ajute sa rezolv o dilema.Discutand cu niste baptisti de pe un forum ortodox pe odnoklasski am folosit versetul de la Psalmul 67,36 "Minunat este dumnezeu intru sfintitii sai dumnezeul lui Israel."Ei mi-au raspuns ca nu exista acest verset in scriptura,apoi am luat Biblia lor la ei ps67 e ps 68 si in genere are 35 de versete siversetul 35 suna in felul urmator "Ce infricosat esti Dumnezeule din locasul Tau cel Sfant,Dumnezeul lui Israel da poporului Sau tarie si mare putere".

pai primul lucru care mi-a venit in gand e ca ei nu cred in sfinti si ca scriptura lor ar fi schimbata.Apoi m-am gandit sa ma uit la o Biblie rom-catolica, poate acestea care cred in sfinti nu au schimbat sensul scripturii si spre mirarea mea era acelas verset.

Care ar fi explicatia? Si daca cineva cunoaste un link unde putem sa citim versiunea septuaginta, vulgata,poate traducerile lui Origen in ce limba n-ar fi, sunt sigura ca ele au acest verset. Nu cred ca cantarea de la inmormantare,sau Prochimenul de la Apostolcare se canta de atatea secole,nu ar contine un verset scripturistic real. Vă rog ajuta-ţi-mă să înţeleg . Vă mulţumesc anticipat.

[Ioan Cr]

am folosit versetul de la Psalmul 67,36 "Minunat este dumnezeu intru sfintitii sai dumnezeul lui Israel."Ei mi-au raspuns ca nu exista acest verset in scriptura

...

Care ar fi explicatia?

Biserica Ortodoxa foloseste numeratia dupa Septuaginta, protestantii (si romano-catolicii) - dupa asa-zisa versiune "masoretica". Diferentele de continut au aceeasi explicatie (toate traducerile romanesti ale VT de pana la 1914 se faceau dupa Septuaginta, versiunea considerata cea mai fidela textului ebraic precrestin).

Doamne ajuta!

[porfirie]

Am si eu problema cu cateva versete din psalmi dar am nevoie sa ma organizez ca sa intreb insa ce ma preocupa cel mai mult este cum facem noi cand gasim o traducere mai buna,care o intelegem mai bine,fie si aici pe blog, corectam pe psaltire cu stiloul si ne rugam asa?Daca nu care editie a Psaltirii e cea mai buna?

[hodor cristiuc]

Mireanul poate citi pe zi mai mult de 2,3 catisme,sau trebuie dezlegare de la duhovnic?

[porfirie]

Mireanul poate citi pe zi mai mult de 2,3 catisme,sau trebuie dezlegare de la duhovnic?

Cine e legat trebuie dezlegat!Cine e fiu este liber de toate,cu masura!

[hodor cristiuc]

Suntem liberi de toate,cu masura,dar nu toate ne sunt de folos.

[porfirie]

Suntem liberi de toate,cu masura,dar nu toate ne sunt de folos.

[hodor cristiuc]

Domnule Porfirie,va place mult sa radeti de greselile altora,sau asa v-a venit,sambata?
Daca am scris gresit va rog sa ma lamuriti.Multumesc.
Am vrut sa spun ca, in momentul in care putem fi dezlegati de preot,nu inseamna ca toate
le putem face, cu masura,ci doar cele care ne sunt de folos.(adica bune)