Ce sa fie permis?Buna ziua!Am si eu cateva nelamuriri legate de Vechiul Testament.
2.A doua este in legatura cu Avram.La trecerea sa prin Egipt isi sfatuieste frumoasa sotie sa spuna daca este intrebata ca ii este sora.Pentru a-si salva viata,deoarece se temea ca pentru femeia lui va fi ucis.Atunci,Faraonul Egiptului,auzind de frumusetea acesteia,o ia in casa lui,iar lui Avram ii daruieste oi,vite mari etc si ii face mult bine.Era permis asa ceva?Dupa ce lege se judecau atunci oamenii?Femeia lui Avram era adulterina cu acordul sotului.Se mai puteau ei mantui?
Sa incepem cu sfarsitul: Noe era "beat si gol" nu pentru ca s-a imbatat cu voia lui. Trebuie tinut cont ca nu se stia puterea vinului, iar, in plus, a gasit in vin o mangaiere pentru situatia de dupa Potop (toata lumea murise). Mai degraba nu putea sti ca o sa se imbete.Buna ziua!Am si eu cateva nelamuriri legate de Vechiul Testament.
1.Prima este in legatura cu blestemul lui Noe.La un moment dat,Ham(fiul mijlociu al lui Noe) isi vede tatal beat si fara haine pe el,in cortul sau.El le spune acest lucru fratilor sai.Pentru aceasta fapta,Noe il blesteama pe Canaan,nepotul sau si fiul lui Ham."Facerea",capitolul 9,versetele 21-27.Nu inteleg.Desigur ca Ham ar fi trebuit sa isi acopere tatal,deci a gresit anuntandu-si in primul rand fratii.Dar de ce Noe isi blesteama nepotul,care nu are nici o vina?Nu greseste de doua ori?O data pentru ca faptul in sine de a blestema e un pacat si a a doua oara pentru ca din neglijenta lui(el era cel care era beat si gol in cort) sufera un copil nevinovat?
Nu am stiut ca ii era sora.Voi reciti cu atentie pasajul.Insa sotia lui a trait cu Faraonul Egiptului,avand permisiunea sotului ei.Aici nu reusesc sa inteleg.Le era permis asa ceva din cauza fricii de moarte?Banuiesc ca oamenii din acele vremuri erau judecati altfel.In vremurile noastre ni s-ar permite asa ceva:din teama de moarte sa gasim solutii de genul asta?Imi cer scuze daca suna ca o ofensa,nu doresc asta!Incerc doar sa inteleg si cer aici o parere de la cei care stiu mai bine.Concluzia pe care o trag din ceea ce imi spuneti e ca oamenii de atunci erau judecati altfel.Ce sa fie permis?
In primul rand, Sarra chiar ii era sora, dupa unul din parinti. In al doilea rand, frica de moarte stapanea pana la Venirea Mantuitorului, asa ca nu e de mirare ca unul dintre dreptii VT, chiar pilda de desavarsire, a fost ispitit de frica de moarte.
Cat despre adulterul cu voia sotului, cred ca lecturezi putin stramb situatia. Avraam a fost prevazator, pentru a putea scapa cu viata si el si sotia. Altfel, ar fi putut fi omorat, si atunci sotia lui chiar ar fi devenit adulterina, fara voia ei.
Cat despre "mantuirea celor doi", sa dea Dumnezeu sa ajungem in sanul lui Avraaam.
Ajung la aceeasi concluzie de mai sus:din lipsa de modele si din necunoasterea multor lucruri,oamenii erau judecati altfel.Explicatia referitoare la Ham am inteles-o si o gasesc justa.Insa de ce l-a suparat atat de tare pe Noe fapta fiului sau?O simpla mustrare/discutie nu era suficienta?Sa incepem cu sfarsitul: Noe era "beat si gol" nu pentru ca s-a imbatat cu voia lui. Trebuie tinut cont ca nu se stia puterea vinului, iar, in plus, a gasit in vin o mangaiere pentru situatia de dupa Potop (toata lumea murise). Mai degraba nu putea sti ca o sa se imbete.
Iar eu personal nu vad un blestem in forma in care este astazi blestemul (o dracuire, sa doresti raul cuiva, etc): mai degraba, spre inteleptire, Ham si urmasii lui sunt pusi sub stapanirea lui Sem si a urmasilor lui. E o pedeapsa, nu un blestem, o pedeapsa cu rol pedagogic.
Ham nu putea fi blestemat, fiind deja binecuvantat de Dumnezeu.
Poate incearca altcineva un raspuns mai inteligent.
Hmm, grea intrebare. Poate cineva va da un raspuns pertinent.Explicatia referitoare la Ham am inteles-o si o gasesc justa.Insa de ce l-a suparat atat de tare pe Noe fapta fiului sau?O simpla mustrare/discutie nu era suficienta?Sa incepem cu sfarsitul: Noe era "beat si gol" nu pentru ca s-a imbatat cu voia lui. Trebuie tinut cont ca nu se stia puterea vinului, iar, in plus, a gasit in vin o mangaiere pentru situatia de dupa Potop (toata lumea murise). Mai degraba nu putea sti ca o sa se imbete.
Iar eu personal nu vad un blestem in forma in care este astazi blestemul (o dracuire, sa doresti raul cuiva, etc): mai degraba, spre inteleptire, Ham si urmasii lui sunt pusi sub stapanirea lui Sem si a urmasilor lui. E o pedeapsa, nu un blestem, o pedeapsa cu rol pedagogic.
Ham nu putea fi blestemat, fiind deja binecuvantat de Dumnezeu.
Poate incearca altcineva un raspuns mai inteligent.
Nu, nu poate fi vorba despre asta. Oamenii erau mai aproape de Dumnezeu, iar glasul constiintei se auzea foarte clar.Ajung la aceeasi concluzie de mai sus:din lipsa de modele si din necunoasterea multor lucruri,oamenii erau judecati altfel.
Este inexact. Sarra nu a avut relatii trupesti nici cu Faraon nici cu regele din Gherara (episod similar relatat in Facere 20,2).
Insa sotia lui a trait cu Faraonul Egiptului,avand permisiunea sotului ei.
Pot sa va intreb de ce spuneti acest lucru?Eu ma gandeam ca erau judecati dupa legi diferite pentru ca in acele vremuri aveau voie sa se casatoreasca rude foarte apropiate intre ele ,lucru care in ziua de astazi e interzis.Nu, nu poate fi vorba despre asta. Oamenii erau mai aproape de Dumnezeu, iar glasul constiintei se auzea foarte clar.Ajung la aceeasi concluzie de mai sus:din lipsa de modele si din necunoasterea multor lucruri,oamenii erau judecati altfel.
Aceasta este intr-adevar o diferenta, dar era o iconomie divina, pentru ca oamenii erau foarte putini. Altfel, cum s-ar fi putut inmulti oamenii plecand de la Adam si Eva, apoi fii si fiicele lor?Pot sa va intreb de ce spuneti acest lucru?Eu ma gandeam ca erau judecati dupa legi diferite pentru ca in acele vremuri aveau voie sa se casatoreasca rude foarte apropiate intre ele ,lucru care in ziua de astazi e interzis.Nu, nu poate fi vorba despre asta. Oamenii erau mai aproape de Dumnezeu, iar glasul constiintei se auzea foarte clar.Ajung la aceeasi concluzie de mai sus:din lipsa de modele si din necunoasterea multor lucruri,oamenii erau judecati altfel.
O alta diferenta ar fi ca in acele vremuri un barbat putea avea mai multe sotii.Si inca una: adulterul era pedepsit cu pietruirea pana la moarte a vinovatilor,din porunca divina.Nu mai stiu daca era vorba doar de femei sau era incadrati si barbatii aici.In timp ce in Noul Testament suntem indemnati sa iertam.Aceste lucruri le stiu din auzite,de aceea nu am pomenit nimic despre ele mai devreme.Aceasta este intr-adevar o diferenta, dar era o iconomie divina, pentru ca oamenii erau foarte putini. Altfel, cum s-ar fi putut inmulti oamenii plecand de la Adam si Eva, apoi fii si fiicele lor?
Insa, ce alte diferente ati mai gasit (lasand aspectele legate de casatorie la o parte)?
V-am spus ca in afara de casatorie. Probabil ca are legatura tot cu inmultirea neamului omenesc, nu stiu precis. Dar daca Dumnezeu a ingaduit, atunci in nici un chip nu ii indeparta pe oameni de virtuti.O alta diferenta ar fi ca in acele vremuri un barbat putea avea mai multe sotii.Aceasta este intr-adevar o diferenta, dar era o iconomie divina, pentru ca oamenii erau foarte putini. Altfel, cum s-ar fi putut inmulti oamenii plecand de la Adam si Eva, apoi fii si fiicele lor?
Insa, ce alte diferente ati mai gasit (lasand aspectele legate de casatorie la o parte)?
Si inca una: adulterul era pedepsit cu pietruirea pana la moarte a vinovatilor,din porunca divina.Nu mai stiu daca era vorba doar de femei sau era incadrati si barbatii aici.In timp ce in Noul Testament suntem indemnati sa iertam.Insa, ce alte diferente ati mai gasit (lasand aspectele legate de casatorie la o parte)?
Ma scuzati ,dar nu inteleg aici.Cum adica "in afara de casatorie"?V-am spus ca in afara de casatorie. Probabil ca are legatura tot cu inmultirea neamului omenesc, nu stiu precis. Dar daca Dumnezeu a ingaduit, atunci in nici un chip nu ii indeparta pe oameni de virtuti.
Aici am ajuns ,fara sa vreau la inca un lucru pe care nu il inteleg:uciderea cu pietre.Totusi, si acum adulterul are consecintele cele mai drastice, fiind una din conditiile (teoretic si singura!) in care este posibil divortul. Dar cred ca pr. Petru va interveni cu un raspuns competent.
Spuneti de "ostracizare bisericeasca"!De ce?Asta e o "pietruire" spirituala.Oare nu a zis Domnul Isus:"Sa arunce primul cu piatra,cine e fara de pata!"?Oare nu a asezat-o El pe Maria Magdalena in rand cu toata lumea?Inseamna ca cei care procedau asa nu urmau intocmai exemplul Mantuitorului.Mantuirea este pentru toata lumea,inclusiv pentru adulterine,nu?Insa deja discutia s-a mutat pe diferentele intre Legea iudaica si poruncile Noului Testament. Eu cred ca aici raspunsul este general valabil pentru orice fel de dilema: Legea veche are un fel de asprime datorita scaderii foarte mari duhovnicesti a oamenilor care s-au indepartat tot mai mult de Dumnezeu. Iar despre iudei, toti Parintii remarca incapatanarea lor, nerecunostinta, tendinta de a cadea in pacat in ciuda pedepselor. Pur si simplu, din ce am inteles eu, asprimea legii vechi avea ca scop sa ii tina in frau pe iudei.
Dar sa stiti ca pana de curand, in societatea pre-moderna, adulterul conducea la o izolarea si ostracizare atat bisericeasca dar si laica. Oamenii stigmatizau aceste persoane adulterine. E chiar mai greu decat sa fii o singura data omorat cu pietre.
Iar iertarea nu trebuie inteleasa ca o toleranta fata de orice rau.
Sper sa intervina persoane mai capabile dar si ca vorbele mele va incita sa cautati raspunsuri mai bune.
Eu zic că întotdeauna trebuie să ne însuşim foarte bine Noul Testament pentru a nu ne sminti din lectura Vechiului Testament.E clar că în VT nu era vunoascută legea noua care a venit prin Iisus Hristos. În NT totul işi are rădăcina în iubire: iubeşte şi fă ce vrei pe când în VT se conduceau numai după rigoarea legii ca singur reper spre nepăcătuire.inca un lucru pe care nu il inteleg:uciderea cu pietre....Bletemul lui Noe, adulterul femeii lui Avraam
Dar oare rigoarea legii(in cazul in care se ajunge la crima) nu vine dintr-o interpretatare umana eronata?Sa inteleg ca au fost vremuri in care Dumnezeu permitea oamenilor sa ucida pentru a-i fi respectata Legea?Sau aceasta interpretare pleca de la o incapacitate a omului de atunci de a intelege Legea Domnului:Dragostea noastra fata de Dumnezeu si care se reflecta intr-un perfect echilibru in dragostea fata de aproapele nostru?Oare nu de aceea a trimis Dumnezeu pe Fiul Sau?Nu pentru a ne arata in mod direct si a ne ajuta sa intelegem,noua celor orbi si surzi,ceea ce demult El ne-a invatat dar oamenii nu au fost capabili sa inteleaga singuri,fara ajutor?
Eu zic că întotdeauna trebuie să ne însuşim foarte bine Noul Testament pentru a nu ne sminti din lectura Vechiului Testament.E clar că în VT nu era vunoascută legea noua care a venit prin Iisus Hristos. În NT totul işi are rădăcina în iubire: iubeşte şi fă ce vrei pe când în VT se conduceau numai după rigoarea legii ca singur reper spre nepăcătuire.
Nu doar par,ci sunt ingrozitor de dure!Ai vazut vreodata executia unei adulterine cu pietre?Sunt o multime de filmulete pe internet cu asa ceva,pentru ca mahomedanii practica asa ceva si in ziua de azi.Ce crezi ca poate face o astfel de executie?Decat sa sminteasca ingrozitor poporul unde au loc.Intr-o astfel de societate nu guverneaza dragostea fata de aproapele tau,ci ura crunta fata de el!Dumnezeu dintotdeauna ne-a aratat calea Iubirii.Insa noi nu am fost capabili sa intelegem decat cu ajutorul Domnului Isus Hristos.
Şi atunci erau valabile poruncile ca iubeşteţi duşmanul pt că avem mărturii în VT când din cauza bucuriei demonice pt răul unui popor acel popor era pedepsit de Dumnezeu ( în profeţia lui Iezechiel întâlnim mânia Lui Dumnezeu asupra Amoniţilor care "s-au bucurat că locaşul Meu cel sfânt a fost pângărit şi de pământul lui Israel că s-a pustiit"), însă, zic eu, pentru că Fiul Lui Dumnezeu nu venise să stârpească puterea vrăjmaşului, nu trimisese Duhul Sfânt şi puterea de a fi iertate păcatele faptele lor par atât de dure.
Nu e acelasi lucru "pietruirea" cuiva in gand,cu uciderea efectiva a persoanei.Celui pe care il "pietruiesti"
Cred că uneori istoria VT se repetă: de câte ori nu judecăm în gând pe cineva păcătos (nu îl omorâm cu pietre ci în cuget) chiar dacă imediat alungăm gândul, de câte ori nu avem cele mai bune simţământe faţă de cei care ne aduc la lumină urâciunea faptelor (un fel de blestem al lui Noe), de câte ori nu întâlnim bărbaţi care îşi compromit femeile pentru nu ştiu ce avantaj material etc. Toate acele fapte aparent de neconceput (omorul cu pietre, blestemul , adulterul etc) se întâmplă şi astăzi însă "la o putere" mai slabă pentru că Iisus prin Întrupare, Pătimire, Moarte, Înviere a venit cu ceva nou: iubirea, ne-a trimis nouă ajutor, Sfântul Duh, ne-a deschis o nouă viaţă, Raiul.
Daca Dumnezeu ne-ar pedepsi pe toti dupa cum am merita,am fi majoritatea ciunti,orbi,cu capete taiate sau pietruiti pana la moarte etc.Dar daca el ,din dragoste atat de mare fata de noi,ne ofera sansa de a ne cai si a ne indrepta,de ce noi,niste pacatosi cu totii(faara exceptie) in diferite privinte,ne-am putea erija intr-un Judecator Suprem fata de alti semeni ai nostri ,lipsiti de aparare?Vezi tu,un rationament asemanator au si cei care judeca fara drept de apel,in numele religiei alti oameni,si devin extremisti in adevaratul sens al cuvantului:teroristi,mai exact.Ucid alti oameni in numele Credintei si pentru ca asa interpreteaza ei Cuvantul Domnului.Din nefericire sunt dint din ce in ce mai dese conflicte armate in lume din aceasta cauza si probabil ca subiectul asta ar merita un topic separat.Şi apoi dacă ar fi să gândim după rigoarea legii vechi oare nu erau faptele lor corecte: cineva a greşit (a înmulţit răul în cazul lui Ham) trebuia deci să plătească, apoi o femeie a acceptat să facă de ruşine neamul din care făcea parte drept răsplată trebuia stârpită din popor..., însă pentru noi e greu să le înţelegem deoarece noi trăim în vremurile când Iisus este viu, după ce S-a dat pt noi morţii să o nimicească.
Legea veche era ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte. Se credea că mai bine moare un om decât tot poporul, iar acea moarte era spre înţelepţirea poporului rămas. Chiar şi Dumnezeu a nimicit popoarele nelegiuite (o parte din Israel în pustie, întreg poporul fără Noe şi familia sa etc) deci nu e o interpretare eronată.Dar oare rigoarea legii(in cazul in care se ajunge la crima) nu vine dintr-o interpretatare umana eronata?
Nu numai iubirea ne-a învăţat Mântuitorul, dar a şi nimicit moartea, puterea răului în lume...Nu doar par,ci sunt ingrozitor de dure!Ai vazut vreodata executia unei adulterine cu pietre?Dumnezeu dintotdeauna ne-a aratat calea Iubirii... Insa noi nu am fost capabili sa intelegem decat cu ajutorul Domnului Isus Hristos.
Dar o persoana care a savarsit adulter nu a ucis pe nimeni.Repet,e un pacat foarte mare.Dar pedeapsa mi se pare disproportionata si cred ca tine doar de o interpretare eronata.Legea veche era ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte. Se credea că mai bine moare un om decât tot poporul, iar acea moarte era spre înţelepţirea poporului rămas.
Una e Dumnezeu,care pedepseste pacatosii si alta e ca niste pacatosi sa pedepseasca alti pacatosi!"Sa ridice piatra primul care e fara de pata!"Crezi ca Dumnezeu ar fi permis ca niste adulterini sa ucida o adulterina?Doar niste mari pacatosi pot face asa ceva,in adevaratul sens al cuvantului.Nici un om de treaba si cu frica de Dumnezeu nu ar rani un seaman de-al sau.Chiar şi Dumnezeu a nimicit popoarele nelegiuite (o parte din Israel în pustie, întreg poporul fără Noe şi familia sa etc) deci nu e o interpretare eronată.
Inseamna ca suntem foarte norocosi din toate punctele de vedere,cei care traim in vremurile astea.Si celor din acele vremuri de ce nu li se acorda sansa asta?Nu numai iubirea ne-a învăţat Mântuitorul, dar a şi nimicit moartea, puterea răului în lume...
După orice "masacru" Dumnezeu spunea că pentru ca să mă cunoască pe Mine că eu sunt Dumnezeul lor
, deci aveau şi un scop pedagogic.
Trebuie citit VT dincolo de iubirea şi îngăduinţa păcatului, a răului care de fapt nici un NT nu este îngăduit ci doar i se mai acordă şanse de pocăinţă căci "s-a apropiat împărăţia cerurilor".
Pentru că nu a avut contextul de care avea nevoie, un trup curat ca al Fecioarei Maria din care să ia Trup Însuşi Dumnezeu.Inseamna ca suntem foarte norocosi din toate punctele de vedere,cei care traim in vremurile astea.Si celor din acele vremuri de ce nu li se acorda sansa asta?
Pai...si de aici ce sa inteleg...Ca toate femeile erau...impure?Pentru că nu a avut contextul de care avea nevoie, un trup curat ca al Fecioarei Maria din care să ia Trup Însuşi Dumnezeu.Inseamna ca suntem foarte norocosi din toate punctele de vedere,cei care traim in vremurile astea.Si celor din acele vremuri de ce nu li se acorda sansa asta?
Buna ziua!Am si eu cateva nelamuriri legate de Vechiul Testament.
1.Prima este in legatura cu blestemul lui Noe.La un moment dat,Ham(fiul mijlociu al lui Noe) isi vede tatal beat si fara haine pe el,in cortul sau.El le spune acest lucru fratilor sai.Pentru aceasta fapta,Noe il blesteama pe Canaan,nepotul sau si fiul lui Ham."Facerea",capitolul 9,versetele 21-27.Nu inteleg.Desigur ca Ham ar fi trebuit sa isi acopere tatal,deci a gresit anuntandu-si in primul rand fratii.Dar de ce Noe isi blesteama nepotul,care nu are nici o vina?Nu greseste de doua ori?O data pentru ca faptul in sine de a blestema e un pacat si a a doua oara pentru ca din neglijenta lui(el era cel care era beat si gol in cort) sufera un copil nevinovat?
2.A doua este in legatura cu Avram.La trecerea sa prin Egipt isi sfatuieste frumoasa sotie sa spuna daca este intrebata ca ii este sora.Pentru a-si salva viata,deoarece se temea ca pentru femeia lui va fi ucis.Atunci,Faraonul Egiptului,auzind de frumusetea acesteia,o ia in casa lui,iar lui Avram ii daruieste oi,vite mari etc si ii face mult bine.Era permis asa ceva?Dupa ce lege se judecau atunci oamenii?Femeia lui Avram era adulterina cu acordul sotului.Se mai puteau ei mantui?
Si pe vremea aceea existau interdictii legate de impreunare dar nu aceleasi care sunt in ziua de astazi. Dumnezeu interzisese fiilor lui Dumnezeu (adica urmasilor lui Set, intrucit Abel nu a avut copii) sa se impreuneze cu fiii oamenilor (adica cu urmasii lui Cain ucigasul). In schimb nu era pusa nici o interdictie in legatura cu impreunarea dintre frati si rude foarte apropiate (la inceput nici n-ar fi avut cum fiind toti nascuti din Adam si Eva!), fiecare casatorindu-se si avind copii cu sora lui, verisoara lui, etc. Singura interdictie in afara de cea dintre urmasii lui Cain si Set (a carei nerespectare ducea ca si astazi la nasterea de monstrii) era aceea dintre parinti si copii. Aceasta n-a fost permisa niciodata, si nici ca tatal si fiul sa aiba aceeasi ibovnica (fiul sa spurce patul tatalui). (Poate ca stiti ca la vechii evrei era permis ca barbatul sa aiba mai multe sotii si/sau concubine intrucit era necesara inmultirea neamului omenesc)Pot sa va intreb de ce spuneti acest lucru?Eu ma gandeam ca erau judecati dupa legi diferite pentru ca in acele vremuri aveau voie sa se casatoreasca rude foarte apropiate intre ele ,lucru care in ziua de astazi e interzis.Nu, nu poate fi vorba despre asta. Oamenii erau mai aproape de Dumnezeu, iar glasul constiintei se auzea foarte clar.Ajung la aceeasi concluzie de mai sus:din lipsa de modele si din necunoasterea multor lucruri,oamenii erau judecati altfel.
Înapoi la “SFÂNTA SCRIPTURĂ / BIBLIA”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 103 vizitatori