Întâi-stătătorul Bisericii Cehiei şi Slovaciei, ÎPS Rostislav, a fost recunoscut de Constantinopol abia în ianuarie 2016, după ce s-a pus bine în genunchi papei de la Istanbul şi şi-a cerut iertare pentru criticile aduse la adresa politicii lui Bartolomeu. Până la acel moment, Fanarul miza pe omul lor, arhiepiscopul Simeon, pe care-l considerau "locţiitor de mitropolit" după demisionarea lui Christofor. Rostislav însă era considerat omul ruşilor (deşi a studiat în Grecia, nu în Rusia) şi de aceea n-a fost acceptat la şedinţa întâi-stătătorilor din martie 2014.1. Care este șantajul rușinos între Patriarhia Ecumenică și BO ceho-slovacă ?
Nu sunt întru totul de acord, dar cred că anumite elemente trebuiau propuse mai cu curaj, ca normă de post pentru mireni. Iar expresia "frica iudeilor" am folosit-o cu referire la frica pe care unii ierarhi o au faţă de unele curente şoviniste în Biserică şi care e străin de duhul ascetic autentic al Bisericii. Trebuie să înţelegem că posturile în Biserică s-au lungit şi s-au înmulţit. Asta a dus la slăbirea calităţii. Este imposibil să posteşti serios 250 de zile din 356, aşa cum se întâmplă pe stilul vechi când Postul Sfinţilor Apostoli e cel mai lung, iar în mănăstiri se posteşte şi lunea.2. Sunteți de acord cu proiectul de document despre post propus în anii 70 ? De ce folosiți expresia ”de frica iudeilor” ?
Eu cred că un astfel de document trebuie să lase loc dialogului şi colaborării. În acelaşi timp cred că trebuie să fie definită erezia, iar termenul de "biserică" să nu fie folosită cu referire la eterodocşi.3. Spuneți că documentul despre relația ortodocșilor cu celelalte confesiuni creștine nu ar trebui să fie unul fundamentalist. Dar cum ar trebui să fie ?
Toţi au considerat Sinodul lui Fotie drept "al VIII-lea Ecumenic". Poziţia a fost revizuită cu ocazia "Unirii de la Lyon" apoi şi cea de la "Ferrrara-Florenţa". Grecii aveau nevoie de ajutorul militar al latinilor şi nu voiau să-i supere foarte tare. Deja din sec. 7 fiecare accepta sau nu doar Sinoadele pe care le voia. Astfel, latinii niciodată n-au recunoscut "Sinodul Trulan".4. Cum ar fi posibil ca un sinod să fie resuscitat ca ecumenic dupa mai bine de 1000 de ani ?! Cel puțin referitor la Sinodul Sf. Fotie, autoritățile bizantine au avut la dispozitie peste cinci veacuri ca sa-l adauge la cele 7, dar n-au facut-o nici înainte de 1054, când nimic nu le împiedica, și nici după 1453, când s-au încheiat dialogurile unioniste.
La 1642 n-a fost nici un fel de Sinod. E un lucru demonstrat. A fost o consfătuire teologică de la care practic au lipsit ierarhii. Tocmai de aceea, Patriarhia de Constantinopol a organizat un alt Sinod în 1643 şi abia acolo a aprobat Mărturisirea de Credinţă a lui Petru Movilă. Dar astăzi noi trebuie să recunoaştem că acel Catehism e plin de idei latine, unele foarte străine Ortodoxiei. Aşa că, nu avem ce recunoaşte. Din contra, ar fi bine să uităm, chiar dacă la moment acea Mărturisire a ajutat în lupta cu calvinii (numai că prin argumente romano-catolice).Dar daca totuși se vor adauga aceste 2 Sinoade la seria celor Ecumenice, eu propun să-l includă și pe cel de la Iași din 1642, care a fost cu adevarat pan-ortodox și de referință pentru acele vremuri tulburi.
Posturile s-au lungit şi s-au înmulţit nu la întâmplare, ci ca un răspuns precis la secularizare şi la decădere duhovnicească. Şi dacă ele s-au înmulţit acum peste o mie de ani, când oamenii oricum trăiau cu mult mai multă cumpătare decît azi, de ce să socotim că sunt prea multe zile de post în secolul poftelor şi al cancerului?Trebuie să înţelegem că posturile în Biserică s-au lungit şi s-au înmulţit. Asta a dus la slăbirea calităţii. Este imposibil să posteşti serios 250 de zile din 356, aşa cum se întâmplă pe stilul vechi când Postul Sfinţilor Apostoli e cel mai lung, iar în mănăstiri se posteşte şi lunea.
Credeţi că eterodocşii vor mai vrea dialog când vor înţelege că noi nu-i considerăm ca biserici ?presviter scrie:
3. Spuneți că documentul despre relația ortodocșilor cu celelalte confesiuni creștine nu ar trebui să fie unul fundamentalist. Dar cum ar trebui să fie ?
Eu cred că un astfel de document trebuie să lase loc dialogului şi colaborării. În acelaşi timp cred că trebuie să fie definită erezia, iar termenul de "biserică" să nu fie folosită cu referire la eterodocşi.
A ţine postul după Tipic înseamnă a nu mânca cu ulei toată 7 săptămâni ale Postului Mare şi cele 2 săptămâni ale Postului Adormirii Maicii Domnului, în afară de sâmbătă şi duminică. Lucrul ăsta nu-i deloc simplu. Poate în România n-a mai rămas lume care să muncească, că toţi sunt prin Italia, Spania şi Portugalia. Dar un post atât de aspru nu este accesibil nici măcar femeilor care fac curăţenie cu clor în fiecare zi. Ştiu pe unele carea le-a luat salvarea. Eu nu ştiu în ce lume trăiţi şi ce cazuri aţi întâlnit, dar postul monahal nu este accesibil mirenilor. Şi nu există nici o prevedere canonică scrisă până acum care ar permite îmblânzirea posturilor pentru mireni.Posturile s-au lungit şi s-au înmulţit nu la întâmplare, ci ca un răspuns precis la secularizare şi la decădere duhovnicească. Şi dacă ele s-au înmulţit acum peste o mie de ani, când oamenii oricum trăiau cu mult mai multă cumpătare decît azi, de ce să socotim că sunt prea multe zile de post în secolul poftelor şi al cancerului?
Da, eu. Şi foarte grav: la 12, 15 şi 22 de ani. De fiecare dată am ajuns la spital anume din cauza postului. Şi nu s-a găsit nimeni care să mă înveţe şi să-mi dea dezlegare...S-a îmbolnăvit cineva de post ?
Da, toţi cei din primul mileniu creştin.S-a sfinţit cineva dintre cei sănătoşi înjumătăţind înfrânarea tradiţionala?
N-am spus-o din pod, ci din experienţă.Este o exagerare să spuneţi că e imposibil.
Acesta este un principiu corect şi indiscutabil. Trebuie doar să-i reevaluăm sensul şi limitele.Duhul Ortodoxiei este ascetic, iar asceza începe cu postire.
Duhovnicii din Romania , în marea lor majoritate, consideră că mirenii au dezlegare din principiu la untdelemn, deci la mancare gătită. A ține fără untdelemn, precum și a ajuna periodic, nu doar în 2, 3 zile ale Postului Mare, ține de rîvna și antrenamentul fiecăruia. Iar cei care muncesc din greu n-au nevoie de dezlegare ca să mănînce mai mult, dar de post. Asta întotdeauna a fost posibil, acolo unde omul vrea. Dar ca să vrea, are nevoie de o lege statornică a postului, nu de aggiornamento.postul monahal nu este accesibil mirenilor. Şi nu există nici o prevedere canonică scrisă până acum care ar permite îmblânzirea posturilor pentru mireni.
Ar trebui să ne împărtășiți această experiență, ca să nu ajungă și alții la boală. Dar cazurile personale se tratează prin dezlegare și prin duhovnici pricepuți, nu prin relaxare generală dictată de sus.presviter scrie:
S-a îmbolnăvit cineva de post ?
Da, eu. Şi foarte grav: la 12, 15 şi 22 de ani. De fiecare dată am ajuns la spital anume din cauza postului. Şi nu s-a găsit nimeni care să mă înveţe şi să-mi dea dezlegare...
Mă iertați, dar asta nu pot s-o cred. Știți bine că azi mulți mireni mănîncă carne în toate zilele de dulce, unii și de trei ori pe zi. Credeți că așa trăiau cei din primul mileniu ? Ar fi de adus multe mărturii din viețile sfinților și din alte scrieri bisericești care exprimă duhul ascetic al primului mileniu, dar pe care îl regăsim foarte bine și în Rusia țaristă și chiar în cea sovietică, a se vedea posturile din comunitatea Sf. Iona din Odessa. Iar cu privire la relațiile dintre soți, Clement Alexandrinul spune că acestea se întîmplau la intervale de ~ 3 ani, după cum veneau copii. Și asta nu se întîmpla doar în Alexandria (cel mai cosmo oraș al vremii !) și doar în sec. II. Ori azi tendința practică este de dezlegare și în cele 4 posturi, dacă le mai ajustăm oare cu ce ne alegem ?presviter scrie:
S-a sfinţit cineva dintre cei sănătoşi înjumătăţind înfrânarea tradiţionala?
Da, toţi cei din primul mileniu creştin.
Luca VI, 21Fericiţi voi care flămânziţi acum, că vă veţi sătura.
Ceea ce consideră ei nu este bazat pe vreo prevedere canonică scrisă. Acest lucru trebuie reglementat. Pentru că nu toţi duhovnicii din România sau din alte părţi consideră la fel.Duhovnicii din Romania , în marea lor majoritate, consideră că mirenii au dezlegare din principiu la untdelemn, deci la mancare gătită.
La moment asta e o regulă care nu cruţă pe nimeni.A ține fără untdelemn, precum și a ajuna periodic, nu doar în 2, 3 zile ale Postului Mare, ține de rîvna și antrenamentul fiecăruia.
Treaba cu "dezlegările date de duhovnicii pricepuţi" e una subiectivă şi făcută după ureche. Chiar nu pot exista nici un fel de reglementări generale, măcar minime?Ar trebui să ne împărtășiți această experiență, ca să nu ajungă și alții la boală. Dar cazurile personale se tratează prin dezlegare și prin duhovnici pricepuți, nu prin relaxare generală dictată de sus.
Sfinția voastră, am o nedumerire: de ce relațiile dintre soți aveau loc așa rar? Nu contest că Clement Alexandrinul relatează corect, dar...îmi pare exagerat. Așa "dinamică", astăzi, ar spulbera efectiv cele mai multe cupluri. La urma urmei, e vorba de relații fizice necesare și binecuvîntate de Dumnezeu, nu de curvie sau preacurvie. Mă iertați.Duhovnicii din Romania , în marea lor majoritate, consideră că mirenii au dezlegare din principiu la untdelemn, deci la mancare gătită. A ține fără untdelemn, precum și a ajuna periodic, nu doar în 2, 3 zile ale Postului Mare, ține de rîvna și antrenamentul fiecăruia. Iar cei care muncesc din greu n-au nevoie de dezlegare ca să mănînce mai mult, dar de post. Asta întotdeauna a fost posibil, acolo unde omul vrea. Dar ca să vrea, are nevoie de o lege statornică a postului, nu de aggiornamento.postul monahal nu este accesibil mirenilor. Şi nu există nici o prevedere canonică scrisă până acum care ar permite îmblânzirea posturilor pentru mireni.
Ar trebui să ne împărtășiți această experiență, ca să nu ajungă și alții la boală. Dar cazurile personale se tratează prin dezlegare și prin duhovnici pricepuți, nu prin relaxare generală dictată de sus.presviter scrie:
S-a îmbolnăvit cineva de post ?
Da, eu. Şi foarte grav: la 12, 15 şi 22 de ani. De fiecare dată am ajuns la spital anume din cauza postului. Şi nu s-a găsit nimeni care să mă înveţe şi să-mi dea dezlegare...
Mă iertați, dar asta nu pot s-o cred. Știți bine că azi mulți mireni mănîncă carne în toate zilele de dulce, unii și de trei ori pe zi. Credeți că așa trăiau cei din primul mileniu ? Ar fi de adus multe mărturii din viețile sfinților și din alte scrieri bisericești care exprimă duhul ascetic al primului mileniu, dar pe care îl regăsim foarte bine și în Rusia țaristă și chiar în cea sovietică, a se vedea posturile din comunitatea Sf. Iona din Odessa. Iar cu privire la relațiile dintre soți, Clement Alexandrinul spune că acestea se întîmplau la intervale de ~ 3 ani, după cum veneau copii. Și asta nu se întîmpla doar în Alexandria (cel mai cosmo oraș al vremii !) și doar în sec. II. Ori azi tendința practică este de dezlegare și în cele 4 posturi, dacă le mai ajustăm oare cu ce ne alegem ?presviter scrie:
S-a sfinţit cineva dintre cei sănătoşi înjumătăţind înfrânarea tradiţionala?
Da, toţi cei din primul mileniu creştin.
Ne mai fac de rușine și mulți adepți ai altor religii și filosofii, care adoptă un stil de viață bazat pe post permanent. Desigur, nu mâncarea ne va pune pe noi înaintea Domnului, darLuca VI, 21Fericiţi voi care flămânziţi acum, că vă veţi sătura.
Înapoi la “ASPECTE ŞI PROBLEME CONCRETE DIN VIAŢA BISERICILOR ORTODOXE”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 6 vizitatori