Lumina de la Ierusalim - înşelăciune?

[Romaios]

Ritul Luminii Sfinte aşa cum este celebrat astăzi la Ierusalim

Ritul Luminii Sfinte nu există în Patriarhatul ortodox grec din Ierusalim sub forma unui typikon scris. Numai rugăciunea pentru primirea Luminii Sfinte există într-o formă tipărită. Patriarhul o citeşte cât timp stă în Sfântul Kouvouklion (aediculum) dintr-un „phylladion” sau o cărticică legată conţinând această rugăciune tipărită. Originea ei este necunoscută. Restul slujbei este săvârşit în conformitate cu tradiţiile transmise de la patriarh la patriarh pe cale orală sau prin însemnări liturgice disparate. Există două descrieri importante ale ritului după care acesta poate fi reconstituit. Prima este cea a Ioannei Tsekoura, oferită mie de către arhiep. Timotheos al Lyddei, secretar principal al Patriarhiei Ierusalimului, şi recomandată de Patriarhul Diodoros ca o sursă demnă de încredere. Cea de-a doua este o colecţie publicată de rapoarte confidenţiale asupra status-quo-ului Ţării Sfinte alcătuită la sfârşitul anilor ’20 ai sec. XX de către Lionel Cust, ofiţer districtual britanic în Ierusalim, şi conţinând un apendice care descrie în puţine detalii ceremonia Luminii Sfinte, „suprema ceremonie a Bisericii Răsăritene”. Atât raportul lui Cust, cât şi descrierea Ioannei Tsekoura prezintă în esenţă aceeaşi slujbă, primul aşa cum a observat-o în ’20, cealaltă aşa cum este celebrată în deceniul actual [’90].

Pregătirile neliturgice pentru slujbă

Tsekoura identifică două evenimente care preced celebrarea actuală a ritului Luminii Sfinte din Sâmbăta Mare. Întâi de toate, Sfântul Mormânt este percheziţionat, în al doilea rând el este sigilat. Scopul percheziţionării este să determine dacă nu este nimic în camera Ediculului care să poată fi folosit la aprinderea unei flăcări şi să vadă dacă fiecare candelă a fost stinsă. Potrivit Tsekourei, percheziţia durează o oră începând de la 10 sâmbătă dimineaţa şi implică trei inspecţii separate ale Mormântului. Ea este condusă de un paznic musulman stabilit pentru Sfântul Mormânt şi are loc în prezenţa clericilor armeni, copţi şi iacobiţi. La ora 11 uşile Ediculului sunt sigilate de către garda musulmană care, după Cust, pune o bandă albă printre cele două mânere ale uşii şi o sigilează cu ceară. La sud de uşă stă un cleric armean, la nord unul ortodox grec (Pe latura de nord stă, după Cust, şi un reprezentant al comunităţii franciscane din Ierusalim). Între ora 11 şi 12 după amiaza, creştinii ortodocşi arabi îşi desfăşoară procesiunea lor zgomotoasă şi necivilizată în jurul Ediculului, cântând cântece tradiţionale, populare, ridicând tineri bărbaţi pe umerii lor şi strigând slogane religioase.

Ceremonia liturgică

La prânz, Patriarhul grec ortodox părăseşte palatul patriarhal şi în dangătul sumbru al clopotelor intră în Biserica Învierii şi urcă pe tronul patriarhal. După Cust, clericii armeni, copţi şi iacobiţi „fac apoi plecăciune şi obţin permisiunea de a lua parte la ceremonie”. De fapt, aşa cum indică în mod corect Tsekoura, clericii acestor diferite comunităţi religioase din Ierusalim nu cer să participe la rit, ci sărută pur şi simplu mâna Patriarhului grec şi cer permisiunea acestuia „de a primi Lumina Sfântă”. După această scurtă ceremonie, Patriarhul se îmbracă în toate veşmintele episcopale şi începe procesiunea în jurul Ediculului, de regulă „la ora 12:30”. Patriarhul ortodox grec se apropie de Edicul, precedat de prapuri şi o cruce procesională şi de gărzile musulmane care, purtând toiege asemănătoare bastoanelor de plimbare folosite de episcopii ortodocşi răsăriteni (rabdoi), deschid calea pentru el izbind podelele cu vârfurile toiegelor în cadenţă ritmică. Patriarhul este urmat de episcopi şi de ceilalţi clerici în timp ce corurile (unul cântând în greacă şi celălalt în arabă) cântă: „Învierea Ta, Hristoase, îngerii o laudă în ceruri şi pe noi pe pământ ne învredniceşte cu inimă curată să te slăvim!”
După o întreită înconjurare a Ediculului, procesiunea se opreşte în faţa Sfântului Mormânt unde corurile şi clericii cântă imnul luminii de la vecernie, Phos hilaron („Lumină lină”). Ceilalţi clerici pleacă şi Patriarhul singur se apropie de intrarea în Sf. Mormânt, unde este însoţit de către episcopul armean şi de către diferite oficialităţi civile. Patriarhul îşi scoate veşmintele şi mitra şi se supune percheziţionării din partea oficialităţilor civile, incluzând pe „primarul oraşului Ierusalim şi şeful poliţiei”, în scopul de a se determina faptul că nu are chibrituri ori alte dispozitive cu care să poată aprinde o lumânare. După această percheziţie, uşa Sf. Mormânt este deschisă, iar Patriarhul, purtând o tunică albă simplă, intră înăuntru însoţit de episcopul armean. Uşa este apoi închisă.

În interiorul Sf. Mormânt, în prezenţa episcopului armean, Patriarhul îngenunchează înaintea dalei de marmură ce acoperă mormântul pe care stă o candelă neaprinsă şi o cărticică cu rugăciunea Luminii Sfinte. Cărticica este ţinută deschisă de o lumânare neaprinsă. Toate aceste lucruri sunt puse în Mormânt mai înainte; lor Patriarhul le adaugă patru mănunchiuri de lumânări neaprinse, fiecare conţinând 33 de lumânări, şi pe care le ia cu sine în Mormânt. Cu aceste patru mănunchiuri de lumânări el transmite Lumina Sfântă. În lumina slabă a Ediculului, Patriarhul începe să citească rugăciunea pentru primirea Luminii Sfinte:

[Romaios]

Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Înţelepciune începătoare de lumină a Tatălui Celui fără de început, Care locuieşti întru lumina cea neapropiată, Care ai poruncit luminii să strălucească din întuneric, Care ai spus să fie lumină şi a fost lumină, Doamne, Dătătorule de lumină, Care ne-ai scos din întunericul înşelăciunii şi ne-ai călăuzit la lumina minunată a cunoaşterii Tale, Care ai umplut de lumină şi de bucurie tot pământul prin venirea Ta în trup aici şi cele de dedesubt prin pogorârea Ta la iad după care Tu ai vestit lumina tuturor neamurilor prin Sfinţii Tăi Apostoli, Ţie îţi mulţumim că prin credinţa cea dreaptă ne-ai scos din întuneric la lumină şi ne-am făcut fii ai luminii prin Sfântul Botez şi am văzut slava Ta plină de har şi de adevăr (In. 1, 14). Dar o, Dătătorule de lumină Doamne, Care eşti lumina văzută de cei ce au stat în întuneric; [...] Stăpâne Doamne, Care eşti Lumina cea adevărată care luminezi pe tot omul care vine în lume (In. 1, 9), singura Lumină a lumii şi lumina vieţii oamenilor, de a Cărui slavă este plin tot universul, căci Tu ai venit ca lumină în lume prin pogorârea Ta în trup, deşi lumea a iubit întunericul mai mult decât lumina. Dătătorule de lumină, Doamne, ascultă-ne pe noi păcătoşii şi nevrednicii robii Tăi, care în acest ceas stăm lângă acest Preasfânt şi de lumină purtător Mormânt şi ne primeşte pe noi care cinstim Patimile Tale curate, preasfânta Ta răstignire, moartea Ta de bunăvoie şi punerea şi îngroparea Trupului Tău cel fără de viaţă în acest preacinstit Mormânt al Tău, şi Învierea Ta de a treia zi pe care începem să o prăznuim cu bucurie, pomenind pogorârea Ta la iad prin care ca un Stăpân ai slobozit prin strălucirea Dumnezeirii Tale sufletele drepţilor ţinute acolo, umplând cele mai de jos de lumină. De aceea, prăznuind cu inimă plină de bucurieşi cu duhovnicească veselie în această preabinecuvântată sâmbătă preamântuitoarele taine împlinite într-un mod dumnezeiesc, potrivit Ţie, pe pământ şi sub pământ, pomenind adevărata lumină lină [veselă] şi de dorit care a strălucit dumnezeieşte peste aceştia în cele mai de jos şi într-un chip dumnezeiesc a strălucit din Mormânt, facem vădită Lumina care arată Theofania Ta, Cel ce ai venit în lume pentru noi. Căci aşa cum în această noapte mântuitoare şi strălucitoare toate se umplu de lumină, cerul şi pământul şi cele de dedesubt prin taina fericitoare a pogorârii Tale la iad şi Învierea Ta cea de a treia zi din mormânt, cei ce primesc cu evlavie din această Lumină neîncetat aprinsă şi pururi strălucitoare o trec celor ce cred în Tine, Lumina cea adevărată, şi noi Te chemăm şi Te rugăm, Preasfinte Stăpâne, ca să arăţi acest dar de sfinţire plin de harul Tău dumnezeiesc prin harul preasfântului şi de viaţă purtătorului tău Mormânt şi să binecuvântezi şi să sfinţeşti pe cei ce se ating de ea cu cucernicie, slobozindu-i de întunericul patimilor, şi să ne faci vrednici de preastrălucitoarele Tale sălaşuri, unde străluceşte lumina cea neînserată a Dumnezeirii Tale. Dă-le, Doamne, sănătate şi viaţă bună, umple casele lor de tot binele. Dătătorule de lumină, Stăpâne, ascultă-mă pe mine păcătosul în acest ceas şi dă-ne nouă să umblăm în Lumina Ta şi să locuim în ea cât timp vom avea lumina vieţii de faţă. Fă, Doamne, ca lumina faptelor noastre bune să lumineze înaintea oamenilor, ca ei să Te slăvească pe Tine împreună cu Cel fără de început al tău Părinte şi Duhul Tău cel Sfânt. Căci Tu ne-ai aşezat lumină neamurilor ca să luminăm pe cei ce umblă în întuneric, dar lucrând răul am iubit mai mult întunericul decât lumina, căci oricine face răul urăşte lumina, după cuvântul Tău cel nemincinos. De aceea, păcătuind ne poticnim zilnic pentru că umblăm în întuneric. Dă-ne să vieţuim restul zilelor noastre cu ochii minţii luminaţi. Dă-ne să umblăm ca fii ai luminii în lumina poruncilor Tale, albeşte veşmântul strălucitor al Sfântului Botez pe care l-am înnegrit cu faptele noastre, Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină. Dă-ne să îmbrăcăm armele luminii ca să îndepărtăm pe stăpânul întunericului care se preface în înger al luminii. Doamne, aşa cum în această zi ai strălucit lumină celor ce şedeau în umbra morţii, tot aşa străluceşte în inimile noastre lumina Ta neînserată , ca strălucind cu lumina aceasta şi arzând în credinţă, să te slăvim pe Tine, singura Lumină lină a Luminii celei dătătoare de lumină în veci. Amin.

[Romaios]

Când, în urma rugăciunii Patriarhului, Lumina Sfântă se arată, ea aprinde candela de pe Sfântul Mormânt împreună cu cele patru legături de lumânări pe care acesta le-a luat cu sine în Mormânt. Apoi el se întoarce şi merge la Capela Îngerului unde dă unul din mănunchiuri episcopului armean, apoi de la una din deschizăturile Ediculului dă Lumina Sfântă unui preot arab ortodox care o duce în Biserica Anastasis pentru a o împărţi acolo credincioşilor. De la cealaltă deschizătură, înmânează un alt mănunchi de lumânări, aşa încât Lumina Sfântă poate fi luată de catolicosul armean. Apoi bate la uşa Sfântului Mormânt şi când aceasta este deschisă, el şi episcopul armean trec flacăra preoţilor copţi şi iacobiţi şi celorlalţi care aşteaptă afară. Biserica se umple de lumina lumânărilor credincioşilor pe măsură ce flacăra este trecută de la o persoană la alta. O rumoare domneşte acum printre oameni. Patriarhul se întoarce apoi la reşedinţa sa.
Ritul Luminii Sfinte aşa cum este celebrat astăzi la Ierusalim este în esenţă aceeaşi ceremonie descrisă de călugărul rus, Pr. Parfeni, în 1846, când aşa cum arătat la cap. I, ritul a ajuns la ceea ce era mai mult sau mai puţin forma sa finală. Ar putea fi util să încheiem descrierea noastră privitoare la ritul contemporan comparându-l cu ceremonia descrisă de Parfeni, pentru a stabili cel puţin un secol şi jumătate de practică constantă. În tabelul de mai jos, trăsăturile ceremoniei, aşa cum au fost descrise în 1846 sunt tipărite obişnuit. Trăsăturile ritului actual sunt redate cu caractere cursive.

Stingerea şi pregătirile candelelor în Sf. Mormânt şi în bisericile înconjurătoare
Stingerea şi pregătirile candelelor în Sf. Mormânt percheziţionat şi sigilat

Adunarea credincioşilor în Anastasis
Credincioşii prezenţi în Anastasis, procesiunea populară a arabilor

Procesiunea întreită în jurul Ediculului Mormântului pe la ora 2 p.m.
Procesiunea întreită în jurul Ediculului Mormântului pe la ora 12:30 p.m.

Patriarhul (în acest caz un Mitropolit reprezentându-l pe Patriarh) este dezbrăcat
Patriarhul însoţit de episcopul armean dezbrăcat şi percheziţionat

Sigiliile Mormântului sunt rupte şi Patriarhul intră
Sigiliile Mormântului sunt rupte şi Patriarhul intră însoţit de Episcopul armean

Lumina apare brusc din Mormânt şi din Altarul Bisericii Anastasis, umplând eventual întreaga biserică

Lumina împărţită prin orificiile Ediculului şi apoi de către Patriarh de la uşa Sf. Mormânt, ortodocşilor şi armenilor
Lumina împărţită prin orificiile Ediculului şi apoi de către Patriarh de la uşa Sf. Mormânt, ortodocşilor şi armenilor

Mare zarvă printre credincioşi (chiar şi musulmani)
Mare zarvă printre credincioşi

În ritul actual există două adaosuri semnificative la serviciul pe care l-a descris Parfeni. Primul, neliturgic, este percheziţionarea Mormântului înaintea ceremoniei şi, respectiv, a persoanei Patriarhului înainte ca el să intre în Sf. Mormânt. Cel de-al doilea, un important adaos liturgic, este rugăciunea Patriarhului înaintea primirii Luminii Sfinte. Cea mai timpurie mărturie pentru aceste elemente ale ritului este relatarea Părintelui Mitrofan în 1926.

Sursa: Episcopul Auxentios al Foticeii, Lumina Sfântă de Paşti de la Ierusalim, Deisis, Sibiu, 2003, p. 187-194.

[danadoina]

luciantodoran, tu crezi in Inviere ? ca doar sunt multi care o neaga si nu te poti convinge cu ochii tai ? invierea este mult mai putin "credibila" daca ai judeca-o cu mintea de om si TOTUSI !
crezi ca exista minuni desi multi oameni gasesc explicatii "logice" si "posibile" si pentru astea ! exista un articol scris de unul, preot catolic, danez ( http://www.holyfire.org ) care nu a crezut si s-a dus sa se convinga singur ... dupa care afirma ca motivul pentru care minunea este aproape necunoscuta in vest este ..."politica bisericeasca" , faptul ca lumina se aprinde numai la ortodocsi; iata "unul de al tau" care este macar sincer...

de ce deschizi asemenea subiect ? mai,nu ti-e frica de Dumnezeu ? daca smintesti si numai un om vei da socoteala !
daca nu crezi, treaba ta; ce faci tu este urat, tot prozelitismul de pana acuma si acum asta !daca vrei sa fii catolic, sa fii sanatos frate, de ce trebuie sa sadesti indoiala si sminteala printre ortodocsi !

PS: eu cunosc o preoteasa care a fost la Ierusalim de Pasti si a vazut fasiile de lumina prin aer ! a vazut cum se aprindeau candele singure !

[Romaios]

Rugăciunea Patriarhului din Mormânt mi se pare că spune totul. Legătura dintre Lumina Sfântă de la Paşti, Mântuitorul înviat care este "Lumină din Lumină", "Lumina lumii", şi lumina dreptei credinţe e clară. Nu se întâmplă absolut nimic accidental acolo. E ca şi pe vremea lui Ilie: Dumnezeu pogoară foc din cer pentru a arăta a cui jertfă Îi este bineplăcută şi a deosebi între drept-credincioşi şi idolatri/înşelaţi.

[mihailoss]

Mie mărturia sigură a unui episcop mi se pare mult mai veridică decât părerea multor creduli (până la proba contrarie) pe care nici nu i-am auzit să-mi fi relatat vreo faptă miraculoasă.

Adica crezi un singur episcop si nu crezi alte zeci de episcopi (romani, greci, etc) care marturisesc minunea?? Interesanta logica..

[gigelchiazna]

"Dumnezeul veacului acestuia a orbit minţile necredincioşilor, ca să nu le lumineze lumina Evangheliei slavei lui Hristos, Care este chipul lui Dumnezeu." (Corinteni II 4,4)

Cred ca o minune mult mai mare decat Sfanta Lumina este minunea pocaintei. Mai intai de a vorbi despre Sfanta Lumina de la Ierusalim - daca este adevarata sau nu - am incerca mai bine sa practicam pocainta ca sa vedem daca Dumnezeu ne trimite sau nu vreo lumina oarecare, dupa cat poate fiecare sa cuprinda.

Ce rost au aceste preocupari despre marturia sau zvonul acestui rus? Cine crede in Lumina nu poate fi clintit din Adevar iar cine nu crede, oricum traieste in intuneric.

[Damian_Petrescu]

Cine crede cu adevarat nici macar n-are nevoie de minuni!

Adevarata lumina este Insusi Hristos! Doar stim de la Liturghia Darurilor mai inainte sfintite ca "Lumina lui Hristos lumineaza tuturor".

[Hrisanti]

Cine crede cu adevarat nici macar n-are nevoie de minuni!

Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut! Sfanta Evaghelie dupa Ioan - 2, 29

[axxa]

Ev. Luca XVI, 19-31 (Pilda bogatului nemilostiv si a saracului Lazar)

...27. Iar el a zis: Rogu-te, dar, parinte, sa-l trimiti in casa tatalui meu,
28. Caci am cinci frati, sa le spuna lor acestea, ca sa nu vina si ei in acest loc de chin.
29. Si i-a zis Avraam: Au pe Moise si pe prooroci; sa asculte de ei.
30. Iar el a zis: Nu, parinte Avraam, ci, daca cineva dintre morti se va duce la ei, se vor pocai.
31. Si i-a zis Avraam: Daca nu asculta de Moise si de prooroci, nu vor crede nici daca ar invia cineva dintre morti. Amin.

mutatis mutandis, cine nu crede cuvantul Sfintelor Evanghelii si pe cel al sfintilor parinti, se va indoi de orice semn dumnezeiesc.

[valy0017]

Pentru ce ne intereseaza de fapt pe noi daca se aprinde singura lumina de acolo ?

Cum adica pentru ce ne intereseaza? Ti se arata ca Iisus Hristos e Dumnezeu Adevarat !!! Ca numai prin ortodoxie il gasesti pe Dumnezeu si poti fi mantuit!

Pai este clar ca numai prin ortodoxie il gasesti pe Dumnezeu- dar pentru ca se aprinde lumina de acolo il gasesc numai prin ortodoxie pe Dumnezeu ? scuze daca deranjez - sunt incepator si vreau sa ma lumineze si pe mine Cineva

[unsuflet]

dar pentru ca se aprinde lumina de acolo il gasesc numai prin ortodoxie pe Dumnezeu ? scuze daca deranjez - sunt incepator si vreau sa ma lumineze si pe mine Cineva

Ca se aprinde lumina acolo prin interventia directa a lui Dumnezeu, in urma rugaciunii spusa de un patriarh ortodox, ti se arata tie si lumii intregi ca in ortodoxie s-a pastrat dreapta credinta, ca Adevarul este aici in invatatura ortodoxa.
Practic ti se confirma in mod direct de Dumnezeu care e Adevarul si unde e Adevarul.
Faptul ca se aprinde lumina acolo, e inca un semn ca numai prin ortodoxie il gasesti pe Dumnezeu. Alte dovezi ar mai fi: sfintii ( cu viata si scrierile lor), Sfanta Scriptura, tot ce s-a pastrat si transmis prin biserica ortodoxa.
N-ai de ce sa-ti ceri scuze ca intrebi, e foarte normal sa intrebi, asta inseamna ca esti interesat si e mai mult decat bine!
sper ca am reusit sa te lamuresc

[grigore]

trei ani in urma eu am participat la acest mare eveniment si vreau sa confirm tuturor ca anume cei de la patriarhia de Ierusalim nu dau mare importanta acestui eveniment. ei sunt convinsi ce Lumina vine de la Domnul,nu dau explicatii si nu cauta sa convinga de asta pe nimeni. deasemenea, nu este adevarat ca se sting toate luminile. se sting doar cele de la Sf.Mormant si candelele mari de la Piatra Ungerii, in rest totul arde, care pe ulei, care pe en.electrica. venirea Luminii se produce in mai multe feluri. In Mormant stie numai patriarhul cum, dar in Biserica am vazut-o si eu de rand cu alte mii de oameni in forma de scurt circuit, care produce acelasi sunet specific scurtului circuit si chiar transmite o mica doza de curent electric. pe mine flacara m-a fript pe motiv ca m-am indoit de asta, ca si Ap. Petru cand se inneca. trairile launtrice sunt de nedescris: intro aglomeratie enorma unde toti se inghesuie, intro galagie de tip "tolciok" te simti atat de aproape de Domnul incat n-ai vrea sa pleci de acolo nicicand. este ceva aici din ceea ce simtea Ap.Petru pe Tabor. despre episcopul rus care zice ca e o farsa - nu e nimic de mirare in asta. cand eu am fost acolo am auzit pe un protopop din Chisinau care zicea ca degeaba a venit ca oricum n-a fost nimic deosebit. fiecare primeste Sf. Lumina dupa masura perceptiei sale.

[Pisoiu Fericit]

Valeu... pai la aglomeratia aia nu mai incape nici un pisoi...

Pacat, ca mi-ar fi placut... sa merg sa vad cu ochii mei.

Uite un articol interesant: http://www.ortodoxie-catolicism.ro/72/l ... -ortodoxe/

[vlah]

http://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0% ... cite_ref-0
Cei interesaţi de abordarea sceptică, care cunosc rusa pot urma trimiterii de mai sus. Acolo veţi putea găsi şi citate de Uspenski.

[sun_set]

http://www.angelfire.com/or/filip/lumina.html

Tin minte ca odata am citit dintr+o carte despre lumina de la Ierusalim. Acolo se spunea cum un calugar a reusit sa se strecoare deasupra mormantului Domnului. Fiind sus el a asistat cum patriarhul se ruga in fata mormantului Domnului, avand o fatza blanda si smerita. Tot acel calugar relateaza ca deodata candela singura s-a aprins in mormant si astfel s-a pogorat focul din cer. La un post TV rus, cu o audienta foarte mare, s-a pus la discutie aceasta tema. Si unii savanti incercau sa explice aparitia focului din senin, nu ca o minune, ci ca o reactie chimica, invocand prezenta anumitor gaze care in circumstante si mediu specific (precum este mormantul Domnului) duce la aparitia focului "din senin". Cum nu ar fi, Dumnezeu ne demonstreaza inca odata ca minuni in lumea aceasta exista. La inceput multi nu credeau in existenta lui Hristos ca persoanalitate, apoi dupa ce s-a demonstrat cu certitudine acest fapt, oamenii s-au apucat sa puna la indoiala alte lucruri si minuni care se intampla in Biserica. Toate au un singur scop, sa ne slabeasca credinta in Dumnezeu, sa incepem sa avem dubii, care la randul sau duc spre neincredere si chiar la despartirea de Biserica. Rog sa ma iertati pentru cele spuse mai sus daca pe cineva am ofensat cu cuvintele mele!

[sun_set]

http://www.credo.ro/lumina-sfanta-filme.php

[Dark_Sirius]

Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut

[maria_andreea]

Multumesc lui romaios pt ca ne-a oferit detalii despre Lumina de la Ierusalim.
Pt toti cei ce se indoiesc cititi rugaciunea postata de romaios care se rosteste inainte de a ne trimite Bunul Dumnezeu Lumina si daca inca se mai indoiesc de Puterea Mantuitorului sa citeasca Mt. 14, 22.

[mirela_]

Copiez si aici ce am mai scris pe alt topic despre acest subiect. Cei care contesta autenticitatea minunii Sfintei Lumini din Sambata Pastelui ortodox, aduc in discutie doua argumente: ca s-a descoperit ca exista substante (fosforul alb) care se poate autoaprinde, si ca din insasi sanul Bisericii ortodoxe exista contestatii (delaratia unui episcop de acum doua secole).

Despre lumina fosforului alb, s-a demonstrat ca se poate auto-aprinde, dar ce nu s-a precizat este ca ea se aprinde la o temperatura de 60 de grade Celsius si se aprinde doar la putin timp (cateva minute) de contact cu aerul. http://www.referatele.com/referate/chim ... le-com.php

CONTRAARGUMENT 1: Dar Sf. Mormant e sigilat cu cateva ore inainte, iar la intrarea in Sf.Mormant, Patriarhul este controlat si nu are la el decat camasa alba cu care este imbracat (doar nu a inmuiat-o pe aceasta, ca ar fi luat foc pe el)... Sunt mii de declaratii date independent una de alta, de pelerinii ale caror lumanari (care nu contin fosfor alb) s-au aprins spontan fara vreo posibila explicatie dupa vreo cel putin 2 ore (de cand asteapta in Biserica cu lumanarile in mana, pt ca Biserica Sf.Mormant este plina cu cateva ore inainte), iar fosforul arde la putin timp dupa contactul cu aerul (ca nu le tin in vid). Astea cum se mai "explica" (daca tot despicam firul in 4 la analiza) ? Dar fulgerul de lumina care apare si globul de lumina sau flacara albastra care apare in Biserica?
CONTRAARGUMENT 2: In plus, fosforul alb la aprindere produce un fum alb dens (pentoxidul de fosfor rezultat din combinarea fosforului cu oxigenul) si care (spre regretul celor care contesta Minunea de al Sf. Mormant) nu se observa iesind de la lumanarile aprinse cu Sfanta Lumina.

Se mai aduce iar argument de catre sceptici ca episcopului rus Porfirie Uspenski (1804-1885) care a publicat (daca cumva el a facut-o si nu e o facatura) in volumele sale niste grave afirmatii in care contesta minunea Sfintei Lumini.
Una, cum ca un diacon care "s-a nimerit" in Templul Sfantului Mormant ar fi descoperit cu oroare ca Lumina Sfanta se aprinde de la o candela aflata chipurile in spatele unei icoane din spatele lespezii Sfantului Mormant - o minciuna sfruntata, pentru ca:
CONTRAARGUMENT 3: in Sfantul Mormant atunci cand se aprinde Lumina Sfanta nu intra decat Patriarhul Ortodox al Ierusalimului insotit de un episcop dupa care inchide usa si o redeschide dupa ce se aprinde Lumina. In plus, intotdeauna Sf. Mormant este perchezitionat in dimineata Sambetei Pastelui de catre sa determine daca nu este nimic in camera Ediculului care sa poata fi folosit la aprinderea unei flacari si sa vada daca fiecare candela a fost stinsa. Perchezitia dureaza o ora incepand de la 10 sambata dimineata si implica trei inspectii separate ale Mormantului. Ea este condusa de un paznic musulman stabilit pentru Sfantul Mormant si are loc in prezenta clericilor armeni, copti si iacobiti. La ora 11 Mormantul este sigilat de catre garda musulmana puntr-o banda alba printre cele doua manere ale usii si o sigileaza cu ceara. Patriarhul ortodox este Patriarhul isi scoate vesmintele si mitra si se supune perchezitionarii din partea oficialitatilor civile, incluzand pe "primarul orasului Ierusalim si seful politiei", in scopul de a se determina faptul ca nu are chibrituri ori alte dispozitive cu care sa poata aprinde o lumanare.
Deci cum ar fi putut fi aceste afirmatii veridice, cand mereu s-a controlat si sigilat mormantul de necrestini? Asta se intampla de 2000 de ani incoace, deci e o stupizenie sa inventezi asa o minciuna. De mentionat ca Episcopul Porfirie Uspenski nu a fost martor ocular direct.

Cea de a doua afirmatie falsa luata din zvonistica este rastalmacirea unei intamplare mai vechi. El descrie cum in trecut un anume Pasa turc, Ibrahim Pasa, care dorea sa participe la Slujba de aprindere a Luminii Sfinte pentru a verifica autenticitatea fenomenului, si este chipurile implorat de catre Misael al Petrei, Daniel al Nazaretului si Dionisie al Filadelfiei sa nu participe ca sa nu se faca publica asa-zisa "minciuna" si sa nu se intristeze tarul rus Nicolae...
CONTRAARGUMENT 4: In realitate lucrurile s-au petrecut in felul urmator (de fapt este o intamplare faimoasa si cunoscuta de lumea crestina si musulmana): in 1832, dupa ce printul Ibrahim Pasa, fiul lui Mohammed Ali Pasa, a cucerit Ierusalimul si Siria, l-a invitat pe Papa copt Petru al VII-lea sa viziteze Ierusalimul si sa slujeasca in timpul aparitiei Sfintei Lumini din Sfantul Mormant al Mantuitorului in Sambata Mare, asa cum face Patriarhul ortodox grec in fiecare an. Patriarhul-Papa copt a acceptat invitatia si cand a ajuns, a fost primit cu onoruri si cinste si a intrat in Ierusalim printr-o mare procesiune si o celebrare splendida, la care au participat guvernatorul, conducatorii si capii diferitelor factiuni crestine prezente. Cu intelepciunea sa, si-a dat seama nu va putea sluji in Sfantul Mormant fara sa starneasca animozitati intre copti si greci. Papa i-a cerut Pasei sa nu-l sileasca la aceasta ci sa-l lase sa participe impreuna cu patriarhul grecilor ca tert, pentru ca se indoieste de autenticitatea luminii. In Sambata Mare, biserica Sfantului Mormant s-a umplut de credinciosi, dar Pasa a ordonat ca toti sa fie scosi afara din biserica in curtea spatioasa din fata acesteia. Cand a venit vremea inceperii slujbei, cei doi patriarhi si Pasa au intrat in Sfantul Mormant ca sa spuna rugaciunile cuvenite acestui moment. La momentul potrivit, lumina a tasnit din Sfantul Mormant astfel incat l-a ingrozit pe Pasa, lasandu-l uimit si confuz, Papa avand grija de el pana si-a revenit. Oamenii care asteptau afara nu au fost lipsiti de binecuvantarea luminii deoarece unul din stalpii portii vestice a bisericii s-a crapat si lumina a tasnit din el. Aceasta minune l-a facut pe Pasa sa-l cinsteasca pe Papa si mai mult. Papa Petru al VII-lea a facut multe reparatii si renovari in biserica Invierii. Iar Sursele Ben-Anieh din 1846 zic: ”Femeile arabe, turcii insisi, musulmanii, cadeau în genunchi şi strigau, Alah Dumnezeule, si Lumina Sfanta se revarsa mereu!”
Iata si foto cu stalpul crapat al Bisericii Sf. Mormant, ramas marturie peste vremuri (si de asemenea nu poate fi explicata de sceptici):


O explicatie posibila a sustinerii de catre episcopul Uspenski a acestor false zvonuri, in afara unei posibile naivitati de a crede in spusele unui singur om, sau Doamne fereste de aceea de rea-vointa, ar fi ca acest episcop misionar rus a dorit sa discrediteze o minune care se petrece in Biserica Sf. Mormant datorita si faptului ca aceasta era sub patronajul Patriarhiei Grecesti a Ierusalimului.

Dumnezeu sa il ierte daca el a scris acestea, si daca nu a scris el acestea atunci sa ne ierte pe noi ca l-am pomenit sau pe cei care au fabricat aceasta minciuna.