Highslide for Wordpress Plugin

Sinaxar

Vineri în Săptămâna Luminată – Sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii”

de

De vreo 30 de ani încoace sărbătoarea numită „Izvorul Tămăduirii” s-a răspândit foarte mult în Biserica Ortodoxă Română, fiind luată de multe biserici şi mănăstiri drept al doilea sau al treilea hram. Este lesne de înţeles de ce:

  • Cuvântul „tămăduire” este la mare căutare în rândul „credincioşilor” (de unde şi interesul exagerat pentru Sfântul Maslu);
  • Sărbătoarea cade tot timpul în Săptămâna Luminată şi, prin urmare, la hram se pot mânca de toate.

Dar haideți să vedem cât de justificată este o astfel de abordare, ce sărbătorim şi de ce anume în această zi.

Sinaxarul scris de Nichifor Kallist Xanthopol (sec. XIV), care scrie şi slujba sărbătorii (generalizată abia în sec. XVI, fără să fie menționată în Tipicul Mănăstirii Sf. Sava!), ne spune următoarele: „În Vinerea Săptămânii celei Luminate, prăznuim înnoirea Bisericii Preasfintei Stăpânei noastre şi Maicii lui Dumnezeu, care se numeşte „izvor de viață dătător (Ζωοδόχου Πηγή)”. Încă facem pomenirea minunilor celor mari şi mai presus de fire ce s-au făcut întru acea Biserică de Maica lui Dumnezeu”.

La începutul Utreniei acestei zile avem şi următoarea precizare: „Cântăm această slujbă, alcătuită de Nichifor Kallist Xanthopol, întru pomenirea Preasfintei Doamnei Stăpânei de Dumnezeu Născătoare, [numită] „Izvorului celui de viață dătător (Ζωοδόχου Πηγή)”. Deşi n-am aflat această slujbă în tipicuri, s-a pus aici pentru dragostea Născătoarei de Dumnezeu.” 

Citește mai mult

Sf. Dometie Persul (7 august) şi anacronismul dintre tropar şi sinaxar

de

Astăzi, 7 august (stil vechi), pe lângă pomenirea Cuvioasei Teodora de la Sihla am avut şi “pomenirea Cuviosului Mucenic Dometie Persul”. După ce i-am cântat troparul, şi i-am citit Sinaxarul, am observat o mare neconcordanță istorică, de unde a şi pornit acest „studiu de caz”.

Citește mai mult

(NE)LĂMURIRI LITURGICE: Pomenirea Sf. Mc. Ecaterina pe 24 sau 25 noiembrie

de

Întrebare: Am întâlnit în anumite calendare şi Mineie mai vechi pomenirea Sfintei Muceniţe Ecaterina la 24 noiembrie, dar în noile cărţi aceasta apare pe 25 noiembrie. Care dată de prăznuire este corectă?

Răspuns:  Data concretă a martiriului Sfintei Ecaterina nu se cunoaşte, dar, în Tradiţia Bisericii, pomenirea Sfintei s-a făcut atât pe 24, cât şi pe 25 noiembrie. Redau mai jos o sinteză a mărturiilor istorico-liturgice conform articolului despre Sf. Ecaterina din „Enciclopedia Ortodoxă Rusă”, vol. 18, pp. 100-115 şi propriilor observații la acest subiect.

Citește mai mult

Sinodul Bisericii Ruse: DESPRE NUMELE DE BOTEZ

de

Încă pe când eram mic copil, dar destul de bine ancorat în viaţa Bisericii, am observat că în [Republica] Moldova există o mare problemă cu numele de botez. Chiar şi unii preoţi pe care eu îi consideram mai luminaţi, refuzau să boteze cu nume pe care nu le găseau în calendar[ul rusesc], iar dacă alţi preoţi mai „liberali” acceptau anumite nume mai „la modă”, cei care se considerau pe sine „conservatori” şi „tradiționaliști” refuzau să-i pomenească, să-i împărtăşească, să-i cunune sau să-i înmormânteze cu acele nume. Unii chiar inventau tot felul de rugăciuni şi slujbe speciale de schimbare a numelui, cauzând traume duhovniceşti şi psihologice irecuperabile.

Mai târziu, am înţeles că toată această prostie vine din mediul rusesc, unde nu se acceptă nici măcar pronunţii diferite sau traduceri de nume, şi în orice biserică poţi fi refuzat la pomenire, pe motiv că, neavând un nume de sfânt, nu ai nici înger păzitor. Deja de mai bine de zeci ani tot vorbesc despre asta, iar acum opt ani în urmă am scris şi un studiu în care am explicat cum stau lucrurile din punct de vedere ortodox (nu rusesc!).

În 2012, de prin culoarele Patriarhiei Ruse s-a emis şi o circulară care permitea botezarea şi pomenirea la slujbe a celor care poartă nume naţionale din alte ţări, dar impactul acelei circulare a fost minim, iar în Moldova nimeni nu s-a grăbit să o traducă şi să o implementeze. Chiar dacă, între timp, mulţi preoţi moldoveni s-au mai luminat la acest subiect, „iluminarea” nu se datorează indicaţiilor de la Moscova, ci mai degrabă contactului cu România şi Occidentul. Există însă destui preoţi, consideraţi mari „guru” printre „pravoslavnicii moldoveni”, care merg pe vechile principii şi nu acceptă să boteze nici măcar cu variante feminizate ale numelor masculine (Andreea, Mihaela, Gabriela etc.), deşi aceasta este o practică curentă în toate mănăstirile de maici din lume, inclusiv din Rusia.

Recent, pe 26 decembrie 2019, Sinodul Bisericii Ruse (înţelegând şi lipsa de efect a Circularei din 2012) a emis o hotărâre oficială la acest subiect. Am aşteptat trei zile să văd dacă vreun site bisericesc oficial din Moldova o va traduce, întrucât aducerea la cunoştinţă a hotărârilor sinodale este una din obligaţiile episcopilor locului. Dar având atâtea precedente din care am învăţat că nu are rost să mai aştept, am tradus-o personal.

Citește mai mult

Cine au fost sfinţii martiri Inna, Pinna şi Rimma?

de

ib3973

În luna ianuarie, în 20 de zile, se face pomenirea Sfinţilor Mucenici Inna, Pinna şi Rimma.

Aceştia erau din Sciţia Mică şi au crezut în Hristos ca urmare a predicii Sfântului Apostol Andrei, fiind ucenici ai acestuia. Tradiţia spune că ei înşişi au fost propovăduitori ai lui Hristos şi pe mulţi i-au adus la credinţa în El şi îi botezau.

Într-o iarnă, conducătorul unui trib barbar i-a prins şi i-a silit să jertfească idolilor, dar ei au refuzat. Şi atunci, aceştia au fost legaţi de nişte buşteni şi au fost aruncaţi în Dunăre, suferind îngheţul şi moartea pentru credinţa în Hristos. 

Citește mai mult

Iarăşi despre numele de botez. Un scurt Sinaxar al Sfinţilor ortodocşi din Apus

de

All-Saints-of-British-Isles-and-Ireland

     Deşi literatura teologică de limbă română şi rusă nu sunt lipsite de studii şi articole despre punerea numelor de botez, mulţi preoţi din Republica Moldova, dar mai ales din Rusia, încă refuză să boteze copiii care nu poartă nume de sfinţi, iar dacă aceştia au fost totuşi botezaţi cu astfel de nume, preoţii respectivi refuză să pomenească orice nume care nu se găseşte în lista de sfinţi publicată în fiecare an în Calendarul Bisericii Ruse. În Biserica Ortodoxă Română, la acest capitol, situaţia e mai bună numai că, de multe ori, se cade deja în cealaltă extremă, acceptându-se orice nume, şi aceasta nu pentru că preoţii români ar fi cu mult mai destupaţi la minte, ci pentru că nu-i interesează cu ce nume botează, făcând întru totul pe placul părinţilor (plătitori). Acum însă nu vreau să ating această latură oarecum subiectivă, ci mi-am propus să abordez problema numelor în Biserica Ortodoxă Rusă. Cu această ocazie, vreau să punctez trei idei importante: 

Citește mai mult

Circulară a Bisericii Ruse despre pomenirea numelor de botez

de

În centrele eparhiale din cuprinsul Patriarhiei Moscovei a fost trimisă circulara Nr. 01/4299 din 31.08.2012, semnată din încredinţarea patriarhului Kiril de către şeful Administraţiei Patriarhale, mitropolitul Varsanufie de Saransk şi Mordovia. Iată textul acesteia:

 „La Patriarhia Moscovei vin scrisori în care se atrage atenţia asupra cazurilor de refuz al pomenirii liturgice sau participare la [Sfintele] Taine ale credincioşilor ortodocşi care sunt botezaţi în alte Biserici Ortodoxe Locale (de exemplu: [în Bisericile] Bulgară, Georgiană, Română, Sârbă, Finlandeză ş.a.), unde li se pun nume care lipsesc din Calendarul Bisericii Ortodoxe Ruse.

În tradiţiile unor Biserici Locale se admite ca la botez pruncii să fie numiţi cu nume naţionale, care lipsesc din Calendare.

În legătură cu cele expuse mai sus, conform binecuvântării Sanctităţii Sale, Patriarhul Moscovei şi al tuturor Rusiilor Kiril, amintim că nu trebuie admise careva restricţii în pomenirea liturgică şi primirea la Tainele Bisericii a credincioşilor care poartă nume naţionale şi sunt botezaţi în Bisericile Ortodoxe Locale.

Rog să aduceţi la cunoştinţă această informaţie stareţilor de mănăstiri şi parohilor din eparhia încredinţată [Preasfinţiilor] Voastre”. 

Citește mai mult

Variantă de Sinaxar tipiconal

de

Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu mijlocirile sfinţilor, am elaborat un Sinaxar tipiconal, pe care îndrăznesc să-l propun clericilor şi credincioşilor din Republica Moldova, dar nu numai. Cu anumite excepţii (menţionate în notele de la subsol), acesta ar putea fi valabil şi pentru clericii şi credincioşii din România. El combină prăznuirile sfinţilor români cu a celor ruşi, dar include şi unii sfinţi ai Bisericii Universale, care nu apar în calendarele obişnuite. Mai mult decât atât, această variantă de Sinaxar vine cu anumite indicaţii tipiconale necesare şi precizează ce fel de slujbă trebuie făcută în fiecare zi.

Citește mai mult