CATEHIZAREA ÎN MOLDOVA (între "noi suntem cu ruşii" şi "ce avem noi cu ruşii?")

You are here: Home › Entries tagged with "Sfintele Taine"

CATEHIZAREA ÎN MOLDOVA (între „noi suntem cu ruşii” şi „ce avem noi cu ruşii?”)

Un preot din Moldova m-a întrebat dacă ar putea cere binecuvântarea ierarhului său pentru a face cateheză înainte de Botez şi Cununie. Deşi e tânăr (sau poate anume datorită acestui fapt), sfinţia sa a înţeles că acest lucru este important şi necesar!

Pentru unii, întrebarea poate părea naivă sau lipsită de sens, dar în contextul în care aproape nimeni nu face acest lucru, iar preotul care ar face, ar risca să fie „devorat de vecini” şi denunţat la arhiereu, întrebarea devine legitimă.

(mai mult…)

Slujba Încununării Mirilor [Cununia]: studiu istoric şi text liturgic, ediţia 2014

Vă propun ultima variantă a studiului istorico-liturgic despre Slujba Încununării Mirilor [Cununia], precum şi textul liturgic revizuit al acestei slujbe (PDF).

Această ediţie a studiului şi slujbei conţine nu doar precizări şi completări interesante din punct de vedere liturgic, ci şi indicaţii privind posibilitatea unirii Slujbei Cununiei cu Dumnezeiasca Liturghie (după modelul Liturghiei baptismale), precum şi posibilitatea împărtăşirii mirilor cu Daruri Înaintesfinţite (conform vechilor manuscrise).

(mai mult…)

Probleme practice legate de Slujba Sfântului Maslu

Întrebare: Părinte Petru, sunt preot român în Occident. În parohia mea am credincioşi din toate zonele ţării şi fiecare încearcă să-şi impună propriile obiceiuri. Aceasta se întâmplă mai ales la Sfântul Maslu, când unii enoriaşi aduc mai multe sticle de ulei, după care le iau acasă şi nu ştiu ce fac cu ele. Alţii aduc şi făină pentru a coace turte sau îmi cer să le ung hainele rudelor cu ulei. Mai sunt unii care ţin 7 lumânări aprinse, câte una la fiecare Evanghelie, şi cam toţi îmi cer să fac Sfântul Maslu în fiecare săptămână, ceea ce, sincer vorbind, din punct de vedere economic este profitabil. Dar ce este corect din toate acestea şi ce nu? Binecuvântarea uleiului se răsfrânge asupra tuturor sticlelor de ulei puse pe masă? La ce foloseşte făina? Vă mulţumesc!

Răspuns: Înainte de a formula un răspuns la întrebările de mai sus, vreau să apreciez sinceritatea de a aborda astfel de probleme şi dorinţa de a îndrepta ceea ce este greşit. Pentru o informare completă, vă recomand să citiţi cartea mea "Sfântul Maslu şi alte slujbe de vindecare; Istorie şi actualitate" (Editura "Sophia", Bucureşti, 2016). Acolo găsiţi răspunsuri argumentate la toate întrebările adresate. Totuşi, vreau să detaliez câteva aspecte mai speciale (cu precizarea biblică de la Matei 5:17 – "Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc"):

(mai mult…)

Despre împărtăşirea în ziua de Paşti şi în Săptămâna Luminată

De mai multe ori mi s-a adresat următoarea întrebare:

Părinte, putem să ne împărtăşim de Paşti? Dar în Săptămâna Luminată? Pentru a ne împărtăşi este nevoie să continuăm postul?

Întrebarea e bună, dar trădează o neînţelegere clară a lucrurilor. De Paşti nu pur şi simplu se poate, ci chiar trebuie să ne împărtăşim, iar în sprijinul acestei afirmaţii vreau să sintetizez câteva idei:

(mai mult…)

Liturghia baptismală. Schema rânduielii cu comentarii istorico-liturgice

La rugămintea mai multor clerici şi studenţi teologi am revizuit şi republicat schema Slujbei Botezului unită cu Liturghia, încercând de a reconstitui vechea rânduială a "Liturghiei baptismale", săvârşită cu regularitate în Biserică în primele 15 secole creştine. Spre bucuria noastră, tot mai mulţi clerici şi credincioşi au înţeles importanţa şi profunzimea acestei unităţi fireşti dintre Botez şi Liturghie şi, mai ales în diaspora, "Liturghia baptismală" este practicată pe larg.

La subsolul celor 6 pagini ale studiului găsiţi mai multe comentarii istorice, liturgice şi canonice, pe care le-am considerat necesare şi utile.

Fişierul PDF poate fi descărcat de aici. (update: 10.04.2013)

Întâlniri de suflet la Chişinău: conferinţă şi lansare de carte

În data de 10 aprilie 2013, la Biserica „Întâmpinarea Domnului” din incinta Universităţii de Stat din Moldova a avut loc conferinţa: „Sfintele Taine în viaţa creştinului”. În locul unor teorii savante am preferat un discurs simplu şi practic, în care am încercat să ating problemele care apar în viaţa sacramentală a fiecărei comunităţi ortodoxe.

(mai mult…)

Iarăşi despre pregătirea pentru Botez

Sunt conştient de faptul că cele mai multe articole şi studii de-ale mele trezesc discuţii aprinse în rândul clericilor şi al credincioşilor, dar ceea ce scriu nu este de dragul senzaţiei sau al autoafirmării, ci cu scopul sincer de a înviora şi a face cât mai conştientă trăirea noastră în Biserică. Şi, dacă e să judecăm după roade, cred că mai este încă mult de lucru pe acest tărâm, dar ne bucurăm că tot mai mulţi preoţi şi credincioşi conştientizează nevoia unei mai bune pregătiri înainte de Botez şi importanţa unei vieţi bisericeşti mult mai intense după Botez.

Articolul „Când şi cum putem boteza copiii” i-a făcut pe mulţi să înţeleagă sensul şi importanţa pregătirii pentru Botez, dar au fost şi persoane care au înţeles tendenţios unele afirmaţii, învinuindu-mă de exagerări. Contra-argumente serioase nu s-au adus, căci nici nu există, ci, aşa cum ne-am obişnuit deja, continuăm să ne zbatem în prejudecăţi şi false teologii pe care tot noi le-am inventat sau le-am moştenit accidental de la eterodocşi, după care ne apucăm să le justificăm şi să le argumentăm. Mai mult decât atât, atunci când e vorba despre primirea Sfintelor Taine şi o viaţă conştientă în Biserică, ortodocşii refuză să facă trimitere la Sfinţii Părinţi sau, în cel mai bun caz, îi citează selectiv şi le interpretează ideile tendenţios, continuând să promoveze percepţiile magice privind efectul Tainelor Bisericii în viaţa omului. Într-adevăr, domeniul nu-i uşor, dacă ne gândim că Sfinţii Părinţi nu au elaborat o învăţătură sistematică despre Sfintele Taine, iar cei care au sistematizat-o în ultimele patru-cinci secole n-au făcut decât să copieze Catehisme romano-catolice, fără să ia în calcul înţelegerile şi practicile diferite dintre Răsărit şi Apus. (mai mult…)

Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse despre săvârşirea Sfântului Maslu

La recomandările Comisiei Liturgice din cadrul Consiliului Intersobornicesc al Bisericii Ortodoxe Ruse[1], Sfântul Sinod, întrunit în şedinţa sa din 25-26 decembrie 2012 (protocolul 130), a purtat discuţii cu privire la oficierea Tainei Sfântului Maslu şi a hotărât următoarele:

1. A se aproba „Slujba pe scurt a Sfântului Maslu”[2], care va fi săvârşită de unul sau mai mulţi preoţi asupra bolnavilor internaţi în spitale sau asupra celor care sunt grav bolnavi acasă. Această slujba prescurtată va fi tipărită centralizat, apoi va fi răspândită şi folosită în cazurile când starea bolnavului sau condiţiile de săvârşire a slujbei nu permit săvârşirea rânduielii integrale.

2. În cazul săvârşirii „Sfântului Maslu de obşte”, care se oficiază de regulă în Postul Mare[3], cu participarea mai multor preoţi, să se revină la vechea practică a Bisericii de a citi întreaga rânduiala a slujbei (7 Apostole, 7 Evanghelii, 7 Rugăciuni) şi abia la sfârşit să se facă o singură ungere cu ulei sfinţit. Rânduiala cu şapte ungeri se va săvârşi doar în cazul slujirii integrale a Slujbei Maslului pentru un bolnav.

3. Episcopii şi preoţii să explice credincioşilor că în lipsa unei boli serioase (!), se recomandă ca „Maslul de obşte” să fie săvârşit o singură dată pe an (!), iar săvârşirea mai deasă a „Maslului de obşte” asupra aceloraşi persoane denotă neînţelegerea sensului acestuia în defavoarea altor Taine ale Bisericii.

(mai mult…)

CÂND ŞI CUM PUTEM BOTEZA COPIII

Deşi cei mai mulţi consideră că ştiu răspunsul la această întrebare, în realitate ne zbatem într-o mare neştiinţă înfrăţită cu indiferenţa, iar în rezultat avem foarte puţini creştini ortodocşi care îşi conştientizează propriul Botez şi responsabilitatea asumată prin primirea acestuia. Tocmai de aceea mi-am propus să punctez câteva idei mai importante pe care cred că trebuie să le ştie fiecare creştin, în special părinţii şi naşii care îşi aduc pruncii pentru a fi botezaţi, dar şi preoţii care săvârşesc aceste botezuri. (mai mult…)

Interviu: Despre „taxele” bisericeşti şi comportamentul preoţilor

Ziaristul Nicolae Cuşchevici de la „Ziarul de Gardă” din Chişinău, fiind interesat de mai multe probleme legate de organizarea vieţii bisericeşti din Moldova, mi-a adresat mai multe întrebări, din care a rezultat acest interviu pe care-l publicăm mai jos:

Nicolae Cuşchevici: Care este rolul unui preot în societate? Doar acela de a oficia slujbe? Totul se începe odată ce preotul intră în curtea bisericii și se termină după ce iese? În perioada de la începutul secolului trecut, în special în comunităţile mai mici, existau, de obicei, trei lideri de opinie, ca sa le spun aşa – primarul, învăţătorul şi preotul. Din ceea ce am observat personal, din acel preot – lider de opinie a rămas foarte puţin (deşi nu neg că astfel de preoţi mai sunt).

Ierom. Petru Pruteanu: Rolul preotului în societate depinde şi de el însuşi, dar mai ales de societate. Dacă societatea e mai aproape de Biserică, rolul preotului e mai mare, aşa cum a fost şi în perioada de care aţi amintit, iar dacă societatea este mai secularizată, rolul preotului este redus până la excludere totală. În prezent, mai ales după 50 de ani de dictatură atee, când chiar primarii şi învăţătorii erau însărcinaţi cu „misiunea” de a spune că „preoţii sunt duşmanii poporului” iar „religia este opium pentru popor”, s-a creat imaginea preotului care nu se implică, ci aşteaptă să fie invitat de a se implica într-o problemă sau alta. Dacă preotul refuză să se implice chiar şi atunci când este solicitat, înseamnă că preotul nu-şi face datoria sau este nepregătit pentru a face faţă provocărilor timpului. Dar dacă în mod intenţionat preotul este ţinut departe de problemele comunităţii, iar autorităţile laice nu vor să colaboreze cu preotul, acesta din urmă nu se poate impune, întrucât nici cadrul legal nu-i permite. Din perioada interbelică şi până acum mentalitatea şi relaţia dintre Biserică şi Stat s-a schimbat extrem de mult, încât este ireal să pretindem la modelul de altă dată… (mai mult…)