Highslide for Wordpress Plugin

Vineri în Săptămâna Luminată – Sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii”

De vreo 30 de ani încoace sărbătoarea numită „Izvorul Tămăduirii” s-a răspândit foarte mult în Biserica Ortodoxă Română, fiind luată de multe biserici şi mănăstiri drept al doilea sau al treilea hram. Este lesne de înţeles de ce:

  • Cuvântul „tămăduire” este la mare căutare în rândul „credincioşilor” (de unde şi interesul exagerat pentru Sfântul Maslu);
  • Sărbătoarea cade tot timpul în Săptămâna Luminată şi, prin urmare, la hram se pot mânca de toate.

Dar haideți să vedem cât de justificată este o astfel de abordare, ce sărbătorim şi de ce anume în această zi.

Sinaxarul scris de Nichifor Kallist Xanthopol (sec. XIV), care scrie şi slujba sărbătorii (generalizată abia în sec. XVI, fără să fie menționată în Tipicul Mănăstirii Sf. Sava!), ne spune următoarele: „În Vinerea Săptămânii celei Luminate, prăznuim înnoirea Bisericii Preasfintei Stăpânei noastre şi Maicii lui Dumnezeu, care se numeşte „izvor de viață dătător (Ζωοδόχου Πηγή)”. Încă facem pomenirea minunilor celor mari şi mai presus de fire ce s-au făcut întru acea Biserică de Maica lui Dumnezeu”.

La începutul Utreniei acestei zile avem şi următoarea precizare: „Cântăm această slujbă, alcătuită de Nichifor Kallist Xanthopol, întru pomenirea Preasfintei Doamnei Stăpânei de Dumnezeu Născătoare, [numită] „Izvorului celui de viață dătător (Ζωοδόχου Πηγή)”. Deşi n-am aflat această slujbă în tipicuri, s-a pus aici pentru dragostea Născătoarei de Dumnezeu.” 

Citește mai mult

ORELE DE SĂVÂRŞIRE A SLUJBELOR DIN SÂMBĂTA MARE ŞI NOAPTEA DE ÎNVIERE

Având în vedere restricțiile impuse în anumite ţări de a săvârşi careva slujbe sau adunări pe timp de noapte (în funcţie de ţară: de la 21h-23h până la 5h-6h dimineaţa), clericii şi credincioşii îşi pun problema cum ar putea săvârşi slujba de Paşti (care tradiţional începe la miezul nopţii) şi cât de îndreptăţită sau acceptabilă ar fi o eventuală deplasare a orelor de oficiere a slujbelor din Sâmbăta Mare şi Noaptea de Înviere.

Pentru a putea răspunde plauzibil şi calificat la această nouă provocare pentru tradiţia liturgică ortodoxă, va trebui să ţinem seama de o serie de izvoare şi studii istorico-liturgice (vezi bibliografia generală menţionată la sfârşit), care ne vor ajuta să înţelegem evoluţia foarte complexă a rânduielii actuale şi, eventualele posibilităţi de a sluji şi altfel, mai ales în măsura în care avem suficiente precedente istorice pentru aceasta.

Nu mi-am propus să scriu o istorie amănunțită a slujbei pascale, chiar dacă o astfel de abordare lipseşte în liturgica românească (dar ar putea fi uşor completată prin traducerea a două-trei lucrări de referinţă la acest subiect), ci doar să vedem, la modul general, cum au evoluat principalele elemente ale slujbei pascale şi în ce zile şi la ce ore se săvârșeau acestea.

Citește mai mult

HRISTOS A ÎNVIAT!

Χριστός Ανέστη! Αληθώς Ανέστη! 

Hristos a înviat! Adevărat că a înviat!

Христос Воскресе! Воистину Воскресе!

Cristo ressuscitou! Em verdade ressuscitou!

Le Christ est ressuscité! En vérité Il est ressuscité!

Cristo è risorto! È veramente risorto!

Cristo ha resucitado! Verdaderamente, ha resucitado!

ハリストス復活!実に復活!

.םק תמאב ; םק ח׳שמה

Christ is Risen! He is Risen Indeed!

Iarăşi despre împărtăşirea la marile sărbători

12-1Mai multă lume, din diferite colţuri ale Republicii Moldova, mi s-au plâns că preotul lor n-a vrut să-i împărtăşească la slujba Naşterii Domnului, chiar dacă aceştia au ţinut tot postul de 40 de zile şi s-au pregătit pentru împărtăşire. Exact acelaşi scenariu se întâmplă şi la slujba de Paşti. Motivul principal invocat de preoţi este că, în ziua respectivă, cei care s-au împărtăşit, vor dori să mănânce carne şi alte bucate „de dulce”, ceea ce, zic ei, ar fi interzis! Oare…? 

Citește mai mult

Paştile nu este ceva, ci este Cineva

sfintire-pasca

…Spun asta, pentru că încă multă lume pretins-ortodoxă consideră că paştele („pascha” – în greacă şi slavonă) este fie pâinea binecuvântată şi înmuiată în vin, fie cozonacul cu brânză „sfinţit” de preot în dimineaţa de Paşti.

Puţini însă sunt cei care ştiu că „Paştele nostru este Hristos” (I Corinteni 5:7), iar celelalte bucate „de Paşti” sunt doar o continuare a bucuriei că ne-am împărtăşit cu Hristos, adevăratul Paşti. Deci, fără împărtăşirea cu Hristos, celelalte bucate sunt o simplă mâncare, chiar dacă una binecuvântată. Nu există Paști (pasca) fără Hristos! Putem să mâncăm tone de pâine cu vin sau cozonaci/turte cu brânză, căci nu ne folosesc la nimic! Aceasta e o mâncare care hrăneşte trupul, dar lasă sufletul la fel de flămând. Şi păcat că preoţii nu vorbesc aproape deloc despre acest aspect. E o crimă duhovnicească să ţii lumea în întuneric şi să-i hrăneşti cu ceva care de fapt nu-i sfinţeşte, ci numai îi amăgeşte… 

Citește mai mult

Hristos a înviat! Cu adevărat a înviat!

Cu prilejul sărbătorilor pascale adresez tuturor rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor mei, precum şi vizitatorilor acestui blog, cele mai sincere felicitări, dorindu-vă aceeaşi bucurie pe care au avut-o femeile mironosiţe când L-au văzut pe Domnul Înviat şi pacea pe care El a dat-o Sfinţilor Apostoli când a venit în mijlocul lor.

Fie ca lumina Învierii Domnului să vă lumineze sufletele, iar biruinţa Mântuitorului asupra morţii să Vă încurajeze în nevoinţa duhovnicească şi în mărturisirea lui Hristos Cel Înviat.  

 

Χριστός Ανέστη! Αληθώς Ανέστη! 

Hristos a înviat! Adevărat că a înviat!

Христос Воскресе! Воистину Воскресе!

Cristo ressuscitou! Em verdade ressuscitou!

Le Christ est ressuscité! En vérité Il est ressuscité!

Cristo è risorto! È veramente risorto!

Cristo ha resucitado! Verdaderamente, ha resucitado!

ハリストス復活!実に復活!

.םק תמאב ; םק ח׳שמה

Christ is Risen! He is Risen Indeed!

Din cântările pascale (PDF). 

Cu dragoste şi recunoştinţă,
ieromonah Petru Pruteanu

Studii şi articole din cartea “Liturghia Ortodoxă. Istorie şi actualitate”, ediţia II-a

PP-coperta-liturghie

De-a lungul timpului am scris mai multe articole de liturgică, pe care, iniţial le-am publicat pe acest blog (teologie.net), după care au fost publicate în prima ediţie a cărţii „Liturghia ortodoxă. Istorie şi actualitate” (Sophia, 2008).

Între timp, la cele mai multe dintre ele am făcut anumite completări şi revizuiri, care s-au regăsit deja în ediţia a doua a aceleaşi cărţi (Sophia, 2013)De aceea, am hotărât să şterg vechile versiuni ale acelor articole şi să plasez pe internet doar ultimele versiuni, aşa cum au fost recent publicate, indicând şi paginile la care textele respective pot fi găsite în carte. De asemenea anexăm lista de abrevieri şi toată bibliografia folosită, pentru a vă putea mai uşor orienta în notele de subsol ale articolelor. 

Citește mai mult

Hristos a înviat! Felicitare la Învierea Domnului, 2012

    Parcurgând în chip binecuvântat perioada Postului Mare şi ajungând iarăşi la slăvitul praznic al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos (anul mântuirii 2012), vreau să felicit cinstitul cler preoţesc şi monahal, rudele, fiii duhovniceşti, prietenii, cunoscuţii şi întreaga suflare ortodoxă cu această „sărbătoare a luminilor”, „plină de har şi de adevăr”. De la toţi îmi cer iertare şi pe toţi vă îmbrăţişez cu dragoste sfântă.

   Şi aşa cum Hristos Cel Înviat i-a salutat pe ucenici cu „Pace vouă!” şi „Bucuraţi-vă!”, şi eu vă doresc ca pacea, bucuria şi binecuvântarea Domnului nostru să vă umple inimile şi să vă lumineze chipurile şi întreaga fiinţă. Dumnezeu să vă ajute în toate!

Hristos a înviat! Adevărat că a înviat!

Христос Воскресе! Воистину Воскресе!

Χριστός Ανέστη! Αληθώς Ανέστη!

 Cu dragoste şi recunoştinţă,
ieromonahul Petru Pruteanu 

Despre slujba Litiei şi a binecuvântării pâinilor

Părinte Petru, vă rog să ne explicaţi care este sensul slujbei Litiei şi când ar trebui săvârşită ea? Care sunt diferenţele în rânduiala românească sau cea rusească? Ne puteţi propune un text al rugăciunii „Mântuieşte poporul Tău…” cu sfinţii pe care ar fi mai bine să-i pomenim?

Sporadic deja am răspuns la aceste întrebări pe forum, dar şi în cursul despre Agripnia monahală. Acum voi încerca să sistematizez un răspuns mai amplu, propunându-vă şi o variantă de text al slujbei Litiei şi binecuvântării pâinilor. Răspunsul este mai mult pentru clerici şi teologi, dar sper să fie înţeles şi de simplii credincioşi. 

Clericilor şi credincioşilor din Biserica Ortodoxă Română le dedic încă un studiu, pe o temă înrudită, pe care l-am intitulat: Artosul pascal şi pâinea numită "paşti" (PDF).